Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.
Dintre toate țările europene, Islanda cheltuiește cel mai mult pe educație (7,1% din PIB), urmată de Suedia (6,9%) și Danemarca (6,3%), potrivit Eurostat. Apoi urmează Belgia, cu 6,2% din PIB și Estonia cu 6% din PIB.
Dacă ne raportăm la cheltuielile totale ale Guvernului, educației îi revine în UE în jur de 10%. Estonia, de pildă, cheltuiește 15,5% din total, Letonia 15%, Elveția 16,6%. Țările care alocă cel mai puțin din suma totală de cheltuieli guvernamentale educației sunt Italia, Grecia, Spania, Franța, Germania, Slovacia și Austria, mai arată Eurostat.
Educația este pe locul patru în clasamentul cheltuielilor la nivelul UE, după cele cu protecția socială, urmate de cele cu sănătatea și apoi cu serviciile publice generale.
Cât a costat educația, în ultimii 25 de ani
Cheltuielile guvernamentale generale cu educația în 2019, în cele 27 de membre UE, s-au ridicat la 654 miliarde de euro, adică 4.7% din PIB-ul total, potrivit Eurostat. Educația antepreșcolară și cea școlară au primit 1,6% din PIB și cea secundară 1,8. Educația terțiară, adică postilicealele, universitățile și colegiile, 0,8%.
În general, cei mai mulți bani merg cu cheltuielile de personal. În România, de exemplu, 70% sunt alocate salariilor. La nivelul întregii Uniuni Europene, 64% din alocările pentru învățământ merg către salarii și contribuții sociale, apoi 14% se duc către bunuri și servicii, 6% către beneficii sociale și alte 6 procente pentru alte cheltuieli, inclusiv finanțarea școlilor private. Pentru investiții capitale, cum ar fi construcția de clădiri, se alocă 7%.
Alocările pentru educație au fost fluctuante din 1995 încoace. Acum 26 de ani, alocarea din PIB pentru educație la nivel european era de 4,9%, apoi a urmat o scădere treptată până în 2007, a crescut din nou până în 2009, dar acest lucru a fost cauzat de scăderea generală a valorii PIB, cauzată de criza financiară din 2009. Până în 2019 a scăzut din nou spre 4,7%.
Ca procent din cheltuielile totale, în 1995 educația primea 9,2%. În 2002-2003 a ajuns la 10,4%, ca în 2012 să scadă iarăși către 9,8%. În 2019, media pentru educație din cheltuielile guvernamentale este de 10 procente.
9% din finanțarea UE pentru criza cauzată de pandemie revin școlii
Doar cinci țări membre UE alocă mai mult de 6 procente din PIB educației. Țintă pe care România o are de mulți ani, dar nu a atins-o niciodată.
„La nivel de buget anual am asumat încă de la începutul programului de guvernare că vom avea 6% din PIB acordat educației prin creșteri graduale până în 2024”, a spus ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, într-un interviu pentru Școala 9.
La bugetul efectiv al educației se adaugă sumele care vin din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Educația trebuie să fie prioritate națională. De-a lungul ultimilor 30 de ani, de când funcționez în sistemul educației, auzim acest lucru de prea multe ori, dar acum avem ocazia să și facem acest lucru”, a spus secretarul de stat din Ministerul Educației, Sorin Ion, la dezbaterea din Camera Deputaților despre PNRR.
Reprezentantul Ministerului a cerut în jur de 15% din PNRR pentru educație și a venit cu propuneri cu privire la cheltuirea acestor bani:
- 2,49 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, reabilitări, consolidări, construcții noi;
- 600 de milioane de euro pentru programul național de reducere a abandonului școlar, prin granturilor în unitățile cu risc crescut de abandon școlar, măsuri remediale și programe sociale pentru elevii cu risc de abandon;
- 630 de milioane de euro pentru învățământul tehnic și dual (adaptarea legislației, dotarea laboratoarelor și creșterea implicării mediului economic);
- 780 de milioane de euro pentru digitalizarea educației.
„Digitalizarea educației nu înseamnă doar posesia unui terminal și utilizarea unui soft sau accesul la un soft. Avem nevoie de alfabetizare digitală a elevilor și studenților, asigurarea competențelor cadrelor didactice pentru predare în regim online, dotarea cu echipamente și dispozitive electronice și programe de pregătire pentru mediul digital”, a mai spus secretarul de stat Sorin Ion.
Parlamentari, sindicatele și societatea civilă prezentă la dezbatere au cerut minimum 10% din PNRR pentru învățământ, așa cum au alocat și alte state europene. Premierul Florin Cîțu a spus însă că draftul de alocare a acestor bani rezervă 9% sectorului educațional.
Clasamentul UE al țărilor în funcție de suma alocată educației ca procent din PIB:
Islanda 7,1
Suedia 6,9
Danemarca 6,3
Belgia 6,2
Estonia 6
Letonia 5,8
Finlanda 5,6
Norvegia 5,6
Slovenia 5,5
Elveția 5,4
Cipru 5,4
Franța 5,3
Malta 5,3
Slovacia 5,2
Olanda 5
Polonia 5
Cehia 4,9
Austria 4,8
Croația 4,8
Luxembourg 4,7
Ungaria 4,7
Lituania 4,6
Portugalia 4,4 (estimare)
Germania 4,3
Grecia 4
Spania 4 (previzionare)
Italia 3,9
Bulgaria 3,9
România 3,6
Irlanda 3,1
Media europeană 4,7
Foto principală: Shutterstock
