Întrebați, în dezbaterea de la Euronews România, care consideră că ar trebui să fie cinci competențe și abilități pe care ar trebui să le aibă elevii când ies din școală, iată ce au răspuns cei doi candidați:
„Să distingă adevărul de fals, să reușească să înțeleagă lumea în care trăiește, inclusiv filtrarea informațiilor, să reușească să se exprime coerent asupra situației pe care o înțelege în prealabil, să aibă o bază financiară pentru a se descurca în lumea financiară, să aibă o înțelegere a mecanismelor sociale din statul român și, dacă îmi permiteți și a șasea, să reușească să lucreze în echipă.” - Nicușor Dan.
„Printr-o finanțare corespunzătoare a sistemului educațional, cunoștințele de bază, de cultură generală legată de istoria noastră națională, literatură, limbi străine, sunt chestiuni care țin de sistemul haretian, de modelul clasic de învățământ pe care noi îl susținem.” - George Simion.
Obsesia pentru Spiru Haret și Mihai Eminescu
Candidatul AUR a tot menționat, de altfel, sistemul haretian, referindu-se la reforma lui Spiru Haret la final de secol XIX, inclusiv în campania din primul tur de alegeri de anul trecut.
Realitatea educațională din România lui Haret era total diferită. Existau foarte puține școli în rural și se studia pe plăcuțe cu cretă. La recensământul din 1930, aproape jumătate din populația peste 7 ani nu știa să scrie și să citească.
„Poate la nivelul modelului haretian de educație și în anii 1800, un copil de la țară putea, pe modelul lui Eminescu, să ajungă să studieze și în străinătate. Eu am făcut unul dintre cele mai bune colegii naționale din București, facultate masterat la stat, însă nu toți sunt privilegiați”, a mai spus Simion.
În realitate, în secolul al XIX-lea, un număr foarte mic de tineri puteau studia în străinătate, de obicei erau copiii de boieri, după cum explică cercetătoarea în istorie Constanța Vintilă pentru Republica. În ceea ce-l privește pe poetul Mihai Eminescu care a studiat la Viena timp de trei ani, în realitate, viața sa ca student în Capitala Austro-Ungariei a fost plină de lipsuri și chiar cu zile în care nu avea ce mânca, după cum se înțelege din diferite scrisori pe care le-a trimis familiei acasă și după cum au relatat colegii români pe care i-a întâlnit acolo. În studiile făcute la Berlin a fost sprijinit de Societatea Junimea, deci nu direct de statul român, cum susține candidatul AUR.
În prezent, România are peste hotare în jur de 40.000 de tineri la studii, la care se adaugă și mobilitățile ERASMUS+ care le permit tinerilor să studieze într-o altă universitate din UE pe o perioadă de până la un an. Aici ce a însemnat acest proiect european care împlinește 18 ani pentru studenții români.
Cert este că educația a fost un subiect important în campania pentru prezidențiale, pentru ambii candidați: Nicușor Dan - independent, și George Simion - AUR. Am extras de la fiecare cele mai importante puncte.
Programul pentru educație al lui Nicușor Dan
Candidatul independent Nicușor Dan a spus în materialele sale de campanie că „educația trebuie tratată ca o chestiune de siguranță națională” și a propus ca direcții strategice:
- Creșterea motivației cadrelor didactice prin salarii competitive, formare continuă de calitate și promovare pe criterii meritocratice.
- Revizuirea programelor școlare și instruirea specifică a profesorilor pentru a încuraja gândirea independentă, argumentarea logică și capacitatea de analiză.
- Elaborarea, împreună cu mediul de afaceri, a unei strategii care să alinieze învățământul preuniversitar și universitar la nevoile economiei reale.
- Construirea de creșe și formarea personalului calificat, ca parte a unui program național de sprijin pentru primele etape din viața copilului.
- Asigurarea de mese calde, transport școlar și alte măsuri sociale, precum și stimulente pentru cadrele didactice care predau în comunități vulnerabile. (În prezent, doar 500.000 de elevi primesc ceva de mâncare la școală prin diverse proiecte guvernamentale.)
În dezbaterea de la Euronews, Nicușor Dan a accentuat că trebuie stimulați tinerii cu vocație pedagogică să intre în sistem și mai mult, să fie încurajați, prin bonusuri, să meargă să predea în zonele rurale și orașele mici.
„Și statul român are banii pentru asta, dacă nu cheltuie pe tot felul de prostii. (...) Și foarte, foarte important, el (elevul, n.r.) trebuie să fie apt pregătit pentru piața muncii care îl așteaptă. Pentru că, din nou, dacă vorbim de zona orașelor mici și rurale, oamenii ăștia, și mai ales, părinții lor, simt că copiii lor nu o să aibă un viitor acolo, pentru că nu există nicio stimulare a statului, a industriei și a agriculturii care ar putea să fie acolo și nicio corespondență între ce este piața muncii și ce oferă școală”, a mai spus Dan.
Analfabetismul funcțional ar putea fi combătut, potrivit acestuia, prin finanțarea sistemului și încurajarea oamenilor competenți să devină profesori, dar și prin reforma programelor școlare.
Ne-am uitat și la activitatea sa la primărie. În raportul pe 2024 al primăriei Capitalei, la categoria educație și sport, Nicușor Dan a amintit de participanții la activitățile pentru copii și tineri organizate de Proedus: 10 expoziţii interactive şi 4.000 de tururi ghidate; 100.000 de ore de voluntariat în cadrul celui mai mare program din România „Voluntar PROEDUS 2.0”, cu 10.000 de elevi participanţi; 200.000 de tineri care au făcut consiliere vocațională și ateliere în carieră prin programul „Vocaţia ta”. În plus, au mai fost și 2.500 de elevi care au primit tabere educaționale în schimbul implicării lor, scrie Agerpres.
Programul pentru educație al lui George Simion
Candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a păstrat ideile pe care le-a expus despre educație din campania toamnei trecute, prezentate în cadrul Planului Simion pentru Educație înainte de începerea școlii.
Care sunt principalele direcții:
- „repornirea și finanțarea școlilor profesionale, astfel încât copiii să poată învăța o meserie”. (În prezent, prin PNRR, a fost demarat deja un proces de dezvoltare a mai multor campusuri de învățământ dual în toată țara.)
- „reintroducerea disciplinei și a respectului pentru profesori”, prin „reintroducerea uniformelor obligatorii” și „bursele și finanțarea locurilor la universități trebuie acordate pe merit, nu pe criterii arbitrare.”
- „Trebuie să ne inspirăm din trecut, când elevi precum Mihai Eminescu erau susținuți financiar de statul român pentru a studia în străinătate”, mai spune Simion. (A existat un proiect de acest tip demarat de premierul PSD Adrian Năstase, la începutul anilor 2000, numit Bursa Specială Guvernul României în care s-au plătit câteva milioane de dolari pentru ca tinerii să se școlească în afară, cu condiția să se întoarcă să muncească în administrația publică de la noi. Nu a reușit niciunul să se angajeze, statul nu a scos posturi pentru ei, așa că au obținut în instanță eliberarea de contract pentru a se putea angaja în altă parte.)
- salarii mai mari pentru profesori și pentru cei din rural - „locuințe și alte facilități”. Aceste măsuri ar fi reunite sub programul „Domnul Trandafir”, prin care să fie redată „demnitatea cadrelor didactice prin salarizare adecvată”.
- „fără reforme inutile și propagandă LGBT”: „Dacă alte țări precum Ungaria și Bulgaria au reușit să oprească aceste influențe, atunci putem și noi”.
George Simion o menționează adesea pe soția sa, profesoară de educație civică și financiară, în discuțiile despre salariile profesorilor. „Ilinca n-ar putea trăi din salariul de profesor. Și sunt jigniți, sunt batjocoriți cei care au har pentru a preda, cei care pot dărui mai departe copiilor noștri. Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara. Și din păcate, școala arată foarte rău”, este citat Simion în articolele de pe platforma AUR.
„Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara” este un citat atribuit lui Spiru Haret pe care candidatul AUR îl folosește frecvent.
„Trebuie să aducem înapoi școlile profesionale, nu toată lumea trebuie să facă o facultate, dar meseria este brățară de aur. Și în același sens, programele de mentorat, de reconversie profesională și învățământul dual sunt soluții pentru piața forței de muncă, tocmai ca să nu rămânem acoperiți de cetățeni din India, Pakistan, Bangladesh și așa mai departe”, a mai menționat Simion la Euronews.
Grupul parlamentar AUR a avut în 2024 șase inițiative legislative, din care una privea legea învățământului preuniversitar prin care propunea ca la clasa a XII-a să existe prevăzută și „medie generală parțială” astfel încât elevii care vor să studieze în afară să poată primi adeverințe cu informații complete cerute pentru dosarul de admitere. În realitate, exista o modalitate prin care elevii să obțină „foaie matricolă parțială” dacă aveau nevoie, prin urmare inițiativa AUR nu își avea rostul și și-a încheiat drumul aprobării prin Parlament.
O altă inițiativă AUR propune instituirea anului 2025 ca „Anul cultural Mihai Eminescu” și aceasta se află în lucru la comisii.
