Ce spun un politolog, un sociolog și un consilier școlar despre votul de la 16 ani. „Când seniorii de vârstă dețin dominația economică și politică, interesele lor vor predomina”

Coaliția PNL-PSD-UDMR și-a exprimat intenția de a modifica câteva prevederi din Constituție, iar una dintre ele se referă la vârsta minimă de la care se poate vota. Dintre liderii politici, mai vocal, în favoarea scăderii vârstei până la 16 ani a celor cu drept de vot, a fost președintele PNL și șeful Senatului, Florin Cîțu. 

„Vedem, de exemplu, în UE, că vârsta pentru cei care votează este coborâtă la 16 ani. Din punctul meu de vedere, cred că este un lucru bun”, a declarat Florin Cîțu. 

Acest subiect a mai fost pus în dezbatere la nivel politic și în 2013, atunci când la guvernare era Uniunea Social-Liberală (USL), iar Comisia pentru revizuirea Constituției era condusă de președintele PNL de atunci, Crin Antonescu. Andrei Tinu, în acea vreme secretar executiv al organizației de tineret din PSD, Alina Gorghiu, deputat PNL, și Cristian Preda, atunci europarlamentar PDL, au fost printre promotorii modificării. Însă, majoritatea politicienilor au respins propunerea, iar articolul 36 din Constituția României a rămas neschimbat: „Cetățenii au drept de vot la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv”. 

Argumente pro și contra  

Un sondaj online printre părinții și elevii unui liceu din județul Vaslui, realizat pentru Școala 9, la care au fost 100 de participanți, arată că doar 11% ar vrea să poată vota și cei de 16 și 17 ani. Chiar dacă nu respectă regulile științifice ale unui sondaj de opinie, acest rezultat poate fi un punct de plecare într-o dezbatere pe subiectul schimbării vârstei minime de la care se poate vota în România. Vor cu adevărat adolescenții să voteze înainte de majorat? Dar părinții lor?

Politologul Gabriel Bădescu, profesor universitar doctor, director al Centrului pentru Studierea Democrației și membru al Departamentului de Științe Politice din Universitatea Babeș-Bolyai, spune că tema acordării dreptului de vot de la vârsta de 16 ani este tot mai frecvent discutată în mai multe țări. Acesta amintește câteva dintre argumentele pro și contra din dezbaterile din afară.

„Cei care susțin reducerea vârstei de vot afirmă că tinerii de 16 ani tind să fie la fel de informați despre politică și societate și au abilități similare cu ale votanților de peste 18 ani. În plus, votul de la 16 ani ar contribui la creșterea participării politice și la formarea unor abilități civice ce vor conta pe toată durata vieții. Nu în ultimul rând, cetățenii de 16 ani ar trebui să aibă o voce proprie atunci când sunt luate decizii politice care îi privesc”, spune politologul. Imaturitatea este invocată de cei care se opun deciziei. „Invocă rezultate din alegeri unde în mod sistematic tinerii de 18-29 de ani au rate de participare mai mici decât votanții mai în vârstă, precum și faptul că opinia publică tinde să fie împotriva acestor schimbări” spune expertul Gabriel Bădescu.

„O parte dintre aceste afirmații pot fi testate empiric, iar rezultatele pot să difere de la o țară la alta. Consider importantă discuția despre abilitățile cognitive ale tinerilor de 16 și 17 ani, în comparație cu cei de 18 ani.” - Gabriel Bădescu, politolog

Acesta mai adaugă că, pe de o parte, sunt studii din neuroștiințe care arată cum creierul la 16-17 ani este într-o fază de reconstrucție și dezvoltări majore, în special cortexul prefrontal, adică zona care permite evaluarea dilemelor și deciziilor complexe.

„Mai mult, cercetările arată că există o relație aparent paradoxală între nivelul de dezvoltare a societății și ritmul de maturizare: prosperitatea și siguranța tind să întârzie vârsta la care tinerii devin adulți, vorbindu-se de post-adolescență și chiar de faptul că «25 este noul 18».  Ori România a avut o creștere accelerată a veniturilor medii în ultimele decenii, fiind recent inclusă în categoria societăților dezvoltate.”

Foto: Gabriel Bădescu, profesor universitar doctor, director al Centrului pentru Studierea Democrației și membru al Departamentului de Științe Politice din Universitatea Babeș-Bolyai

Acesta recunoaște și că impunerea unei legături între dreptul de vot și cogniție poate fi problematică, fiindcă sunt țări în care persoanele cu probleme psihice și dizabilități cognitive au drept de vot, în timp ce în altele, printre care și România, dreptul lor de vot are limitări. În opinia sa, discuția ar trebui să includă o referire la rezultate empirice despre tinerii de 16 și 17 ani de la noi, și nu doar la studii realizate în alte țări, majoritatea mai democratice, mai prospere și cu sisteme educaționale de calitate mai bună. 

Discursul politic pe înțelesul adolescenților

Cât de pregătiți sunt cei care sunt încă în liceu să facă alegeri electorale, să identifice nuanțe ale unor discursuri politice și să conștientizeze ce proiecte sau idei dintr-o ofertă electorală le-ar putea influența, pozitiv sau negativ, viața lor sau a comunității în care trăiesc? 

Profesorul Bădescu cred că destul de puțin, dar întrebarea este și cu cine îi comparăm.  „Evident cu cetățenii români adulți. Știm din studiile PISA că aproximativ 40% dintre elevii de 15 ani din România au abilități modeste de înțelegere a unor texte scrise. Nu știm cum stau lucrurile pentru cei de 16 și 17 ani, și cu atât mai puțin pentru cei de peste 18. Sperăm că stau mai bine, dar nu suntem siguri pentru că nu avem niciun fel de date”, mai spune politologul, care crede că o parte din explicația la această situație este legată de situația bugetării cercetării în țările UE. 

În același timp, mai adaugă Gabriel Bădescu, participarea la vot, precum și alte forme de participare politică și civică sunt adesea școli ale democrației. De aceea, e posibil ca extinderea posibilității de participare să aibă efecte de ansamblu pozitive.

Politologul Bădescu mai precizează că sunt câțiva experți care afirmă că vârsta minimă ar trebui coborâtă cu mai mult de doi ani tocmai datorită efectelor de învățare democratică. Astfel, Donald Runciman, profesor de științe politice la Cambridge, ar prefera ca votul să înceapă la vârsta de 6 ani, o opinie cel puțin surprinzătoare, exprimată și în The Guardian. Dar el susține că are sens: din Atena antică până în anii 70, erau mai mulți votanți sub 40 de ani decât peste 60. Acum însă statistica s-a inversat. „Într-o societate în care cei cu vârsta de mijloc și  seniorii dețin dominația economică și politică, interesele lor vor predomina”, susține profesorul britanic. Prin urmare, prin vot, cei tineri vor putea să modeleze societatea după interesele lor. 

Apoi, argumentul că cei mici sunt influențabili nu mai ține, zice Runciman. Reamintește că oponenții dreptului de vot pentru femei foloseau exact acest din urmă argument: la ce bun să le dai drept de vot când e clar că vor vota așa cum le cer soții lor. 

Cine îi influențează pe adolescenți

Profesoara Ivona Mihaela Grigorescu, consilier școlar la Colegiul Național „Cuza Vodă” din Huși, cea care a realizat și micul sondaj, crede că tinerii care își doresc să aibă drept de vot de la vârsta de 16 ani, își cunosc bine drepturile, responsabilitățile și rolul lor în societate.       

„Pe lângă aceștia, există și o altă categorie de adolescenți care au nevoie de o educație profundă nonformală și formală în domeniul cetățeniei active, a implicării lor în problemele comunităților de care aparțin. Și aici un rol foarte important îl au mediul din care provin și educația, factori decisivi în formarea personalității lor”, spune profesoara. 

Aceasta vede în școală exemple care îi dau speranță că dreptul de a vota la 16 ani nu va fi irosit. „Văd în fiecare zi copii care, din punct de vedere cognitiv, emoțional și comportamental sunt pregătiți să participe activ și să schimbe ceva în jurul lor, în școala în care învață, în comunitate, au încredere în ei și în schimbarea pe care o pot produce la nivelul societății și sunt încurajați de părinți să se implice activ și să ia independent decizii corecte.”

În același timp are și elevi care nu se implică, nu fac voluntariat, și sunt atrași mai mult de valori materiale, iar acest lucru vine în general din neajunsurile din familie. Aceasta a mai observat și că adolescenții sunt puternic influențați de modele, părinți și profesori și au nevoie de îndrumare corectă.   

„Cred cu tărie că avem tineri minunați, pe care îi încurajez să fie activi și responsabili în alegerile pe care le fac, care pot fi un factor important în schimbarea ce ne-o dorim cu toții în societate. Dar, să nu uităm, că sub carcasa plină de energie, curaj, care poate părea uneori impenetrabilă, stau fragilitatea și emoția intensă, de multe ori neînțeleasă, vulnerabilitatea, modelul greșit ales, presiunea grupului, ceea ce le poate influența capacitatea de decizie și asumarea în cazul unui vot”, mai spune consilierul școlar. 

„Am foarte mare încredere în această generație de adolescenți”

Sociologul Gelu Duminică, profesor asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității București, crede că, în România, pare că nu suntem pregătiți pentru ceea ce înseamnă votul nici la 45 de ani și le dă credit celor mai tineri. „Eu unul am foarte mare încredere în această generație de adolescenți, pe care îi văd mult mai responsabili și dedicați societății decât eram noi la vârsta lor. Așa că eu sunt pentru! Sunt ei pregătiți suficient? Nu! Este societatea românească, cu adulții ei cu tot, pregătită să pună în practică o democrație participativă? Nu!”, e părerea sociologul.

Gelu Duminică mai crede că sistemul de vot se va schimba, la fel și vârsta de la care o putem face. „Nu știu dacă e momentul, nu știu dacă în opinia unora va fi vreodată momentul, știu însă că se va schimba”, adaugă sociologul.  

Se pune destul accent în școala din România pe educația civică, pe formarea elevilor astfel încât să fie capabili să înțeleagă binele și răul în comunitatea lor, să conștientizeze care este un proiect bun pentru viitorul lor sau să se implice în dezbateri pe subiecte din aria lor de interese? 

„Nu, nu se pune. Însă nu e singurul domeniul în care școala românească este ancorată mai degrabă în trecut. Școala românească nu ne pregătește pentru piața muncii, nu ne pregătește pentru meseriile viitorului, nu reușește, pentru aproximativ 50% dintre elevi, să ne facă să avem competențele minime de înțelegere a ceea ce scriem și citim, darămite despre drepturile omului și societate? Da, sănătatea democratică a unei societăți depinde și de calitatea sistemului educațional”, spune sociologul.

„Încet-încet, vom avea o societate mult mai orientată către Europa. Pentru că din ce în ce mai mulți avem acces la sistemul de învățământ vestic. La un moment dat, presiunea internă va fi atât de mare încât va învinge rezistența la schimbare a sistemului educațional actual. Și abia de atunci vom putea vorbi de modernizarea societății românești”, este opinia sociologului. 

Cum s-ar schimba politica din România, dacă ar avea drept de vot și cei de 16 și 17 ani 

Politologul Gabriel Bădescu crede că, pe termen scurt, politica românească nu ar fi influențată prea mult dacă ar vota și cei de 16 și 17 ani, pentru că reprezintă o proporție mică din populație, iar proporția în care ar participa la vot ar fi, foarte probabil, mai mică decât a celor mai în vârstă. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2020, erau 409 mii tineri de 16 și 17 ani rezidenți în România. Asta înseamnă 2,15% din populația cu drept de vot în același an. Pot fi acei 2% care fac diferența dintre un candidat câștigător și un pierdant sau pot fi acei 2% insignifianți. Totul ține de optică. 

„Dacă vă uitați la distribuția pe vârste a românilor veți vedea că cei născuți în 1969, așa numiții decreței, sunt de peste două ori mai numeroși decât cei care au 16 ani. În plus, datele unui studiu la care am contribuit acum câțiva ani arată că diferențele de atitudini democratice și preferințe politice între cei de 14-17 ani și cei de 18-21 ani, sunt mici.”

Este convins că partidele vor încerca să-i atragă, chiar în ciuda procentului mic pe care îl reprezintă, dar în același timp, experiențele politice negative ar putea să ducă la creșterea dezinteresului și apatiei lor pe termen lung. 

De aceea, politologul crede într-o abordare mai reținută. „O schimbare în orb nu ar fi ceva nou, din păcate, întrucât avem o tradiție consistentă de politici publice importante care nu se bazează pe analize serioase. O altă recomandare este ca dreptul de vot să fie extins pentru prima dată la nivel local, și doar ulterior la nivel național. De asemenea, ar fi binevenită și ușor de realizat pilotarea votului la 16 și 17 ani în localitățile din România unde au loc procese de bugetare participativă”, crede profesorul Bădescu. 

Politologul Gabriel Bădescu mai spune că este important și să ne întrebăm ce s-ar întâmpla în școala românească dacă dreptul de vot ar începe la 16 ani. „Ar crește importanța educației civice, și nu mă refer doar la materia cu această denumire, ci la toate disciplinele care pot contribui la dezvoltarea de deprinderi de bun cetățean. Chiar și educația fizică are un potențial bun în acest sens, pentru că poate dezvolta abilități de colaborare. Rolul matematicii în înțelegerea lumii a devenit și mai clar în contextul epidemiei, întrucât abilitățile numerice scad vulnerabilitatea față de știrile false”, e de părere profesorul Gabriel Bădescu.

În același timp, reducerea vârstei de vot ar crește presiunea pentru controlul politic asupra școlilor, și nu e clar în ce măsură acestea au capacitatea să reziste. Știrile despre directori de școli care duc elevi la mitinguri de partid, apoi primesc funcții politice, ar putea să devină și mai frecvente.

Situația în Europa 

În Europa sunt câteva țări în care există dreptul la vot începând cu vârsta de 16 ani la toate tipurile de alegeri sau parțial. În 1995, landul german Saxonia Inferioară, cu capitala la Hanovra, decidea să acorde dreptul de vot și celor de 16 și 17 ani la alegerile municipale. Alte trei landuri germane au aceeași regulă. Trebuie menționat și că noua coaliție, formată de SPD, Verzi și FDP, a trecut în programul de guvernare că vor schimba legea astfel încât vârsta să fie coborâtă în toată Germania, pentru toate tipurile de alegeri.  

Prima țară din Uniunea Europeană care a decis să acorde drept de vot celor de 16 și 17 ani la alegerile naționale a fost Austria. Regula este valabilă inclusiv pentru desemnarea reprezentanților Austriei din Parlamentul European. Un studiu sociologic a relevat că tinerii votanți erau la fel de capabili ca oamenii mai în vârstă să-și exprime convingerile și să voteze politicieni care aveau idealuri și convingeri apropiate de cele ale lor. De asemenea, aceeași cercetare mai arăta că nu dețineau la fel de multe cunoștințe despre procesul politic, însă aveau o mai mare încredere în democrație și o mai mare dorință de a participa la procesul electoral decât cei mai în vârstă. 

În 2013, cu o susținere atât din partea politicienilor aflați la putere, cât și din opoziție, în Malta a coborât vârsta minimă de la care se poate vota la 16 ani. Regula s-a aplicat pentru prima dată la alegerile locale din 2015 și apoi la cele naționale din 2018. Se aplică măsura și în cazul scrutinelor pentru Parlamentul European și referendumuri.  

Cei care au peste 16 ani mai pot vota și în Estonia, însă doar la alegerile locale, pentru cele naționale au dreptul doar cei care au minim vârsta majoratului. Parțial pot vota și adolescenții scoțieni și galezi. Au voie doar la scrutinul pentru parlamentele țărilor și pentru aleșii locali, nu și pentru desemnarea reprezentanților din Parlamentul Regatului Unit. În Grecia pot vota și cei de 17 ani, dacă împlinesc această vârstă în anul în care se desfășoară alegerile. O situație aparte este în Bosnia și Herțegovina, unde pot vota și cei de 16 ani, însă doar dacă sunt angajați.