În fiecare an, în știință, au loc descoperiri și realizări care ne ajută să pășim înainte împreună, ca o întreagă specie. Anul 2022 a fost unul plin de astfel de salturi înainte. Prin progres științific, viețile noastre devin mai bogate, mai lungi, mai sigure și de aceea este esențial să sprijinim educația și cercetarea cât mai mult posibil. Astfel, anul 2023 și anii ce urmează ne vor duce și mai departe în călătoria și eforturile noastre de a înțelege cum funcționează natura, de a ne îmbunătăți viețile și de a face lumea un loc mai bun și mai bogat pentru toți.
Am deviat un asteroid
„DART” este un acronim pentru „Double Asteroid Redirection Test” și este și cuvântul pe care îl mai folosim noi pentru săgețile pe care le aruncăm la țintă cu prietenii. Iar dacă stai puțin să te gândești la impresionanta reușită avută de NASA prin acest proiect, înțelegi de ce este chiar un nume foarte bun.
Ultima numărătoare din noiembrie 2022 spune că sunt 30.500 de asteroizi în preajma planetei noastre. Din aceștia, 2.300 sunt îndeajuns de mari și de aproape încât să poată fi periculoși pentru civilizația umană. La un moment dat, unul dintre ei (sau poate chiar unul neobservat încă) se va îndrepta fix spre noi așa cum s-a întâmplat pe vremea dinozaurilor. În acel moment, deja nu mai e timp de a învăța abilități noi și a face teste, ci va trebui să fim gata să acționăm. „DART” este începutul nostru, al tuturor oamenilor, de a „exersa la țintă”, pentru ca atunci când va veni momentul, să fim pregătiți.
Iată mai exact ce s-a întâmplat:
Ținta a fost asteroidul Dimorphos, care se află la 11 milioane de kilometri și are un diametru de doar 160 metri. De parcă sarcina de a o nimeri nu este deja destul de grea, ținta se mai și mișcă cu 23 de kilometri pe secundă. Cam asta ar fi situația cu orice asteroid pe care am vrea să încercăm să îl deviem.
Ce a reușit NASA prin proiectul „DART” este să creeze o navă spațială, să o lanseze cu o viteză de 6,6 kilometri pe secundă, să nimerească asteroidul și să îi schimbe traiectoria. Totul în timp ce a făcut poze, măsurători și calcule pentru a învăța cât mai multe din acest test.
Video aici.
Progresul inteligenței artificiale
Suntem la începutul unei noi epoci – epoca inteligenței artificiale. În 2022, IA e peste tot - în fabrici, în conducerea de mașini, în asistență smart, în management, în investiții financiare automate, în monitorizarea de social media și, mai nou, chiar și în artă.
În special, anul acesta au devenit foarte populare Midjourney și ChatGPT. Midjourney creează imagini incredibile doar pornind de la descrierea comunicată de tine iar ChatGPT crează orice în text – de la poezii, eseuri sau povești întregi, până la scrierea de cod ori „dialoguri” cu animale sau personaje fictive. Orice îi comanzi.
Exemple de la Midjourney.
Exemplu și de la ChatGPT în care utilizatorul Twitter @juanbuis i-a cerut inteligenței artificiale să explice teoria cuantică unui copil – dar nu oricum, ci în stilul lui Snoop Dogg:
Pui de mamut descoperit în Canada
Un miner, în timp ce căuta aur în Canada, a dat peste ceva ce oamenii de știință ar spune că e și mai valoros: un fragment din trecutul îndepărtat. Mai exact, un pui de mamut, care deși a fost îngropat de peste 30.000 de ani are părul, pielea și colții intacte. Puiul era femelă și a murit în timpul epocii de gheață. Paleontologii descriu această descoperire ca incredibilă, acest mamut fiind unul dintre cele mai bine prezervate animale de până acum.
Foto: Canadian Geographic
O nouă perspectivă asupra universului
Mulțumită noului telescop James Webb, universul ne este mai clar ca niciodată. Sunt deja o sumedenie de poze făcut de telescopul lansat în decembrie 2021, una mai impresionantă ori mai profundă decât cealaltă.
Un exemplu este această poză făcută unei regiuni a cerului la fel de „mare” precum cea pe care ar acoperi-o un fir de nisip ținut la un braț distanță. În afară de cele câteva puncte luminoase din care pare să emane raze (ceea ce e doar un efect al oglinzilor telescopului) toate celelalte sunt galaxii. Galaxii cu sute de miliarde de stele fiecare.
Telescopul James Webb ne-a amintit, în anul 2022, cât de mare și majestuos este universul și, cu fiecare observație nouă, ne ajută să îl înțelegem din ce în ce mai bine.
Vezi toate imaginile de la telescopul James Webb aici.
Am scris mai multe despre ce a prins în poză telescopul, aici.
Un uriaș pas înainte în producerea de energie sau cum am ajuns mai aproape de stele
Știm cu toții problemele ce apar o dată cu arderea de combustibili fosili. Este clar că trebuie să ne bazăm din ce în ce mai puțin pe ei și, cât mai repede posibil, să ne bazăm pe metode mai verzi de producere a energiei.
Orice metodă nepoluantă de producere a energiei este pe departe mai bună decât cele bazate pe combustibili fosili. Dar și centralele mai „verzi” vin cu dezavantajele lor: hidrocentralele afectează ecosistemul în zonă, centralele solare depind, evident, de soare, eolienele depind de vânt, iar centralele de fisiune nucleară produc deșeuri radioactive.
Noi, oamenii, nu am reușit încă să recreăm în siguranță cea mai întâlnită formă de producere a energiei din întreg universul: fuziunea nucleară - adică același proces prin care toate stelele eliberează energie sub formă de căldură, lumină și alte radiații. Asta până anul acesta.
Dar întâi, o clarificare:
Fisiunea nucleară este acel proces în care luăm nuclee ale elementelor mai masive (și deci mai instabile), cum ar fi Uraniul, și le bombardăm cu neutroni ca să le dezintegrăm în nuclee mai mici (și în continuare radioactive), iar acest proces eliberează energie. Pentru fuziunea nucleară, însă, luăm două nuclee foarte ușoare (cel mai ușor element fiind Hidrogenul) și le ciocnim atât de rapid și puternic încât nu se mai pot evita și fuzionează într-un singur nucleu, mai mare, iar acest proces de asemenea eliberează energie – doar că fără poluare și fără deșeuri periculoase.
Pe 13 decembrie, oamenii de știință de la Laboratorul Național „Lawrence Livermore” din California au raportat că au reprodus fuziunea nucleară cu succes. Și nu oricum, ci obținând mai multă energie decât au investit în a facilita reacția.
Pe 5 decembrie 2022, la ora 11:00 pe fusul orar al României, însă la ora 1:00 pe fusul orar al Californiei, 192 de lasere foarte puternice au fost ațintite către un cilindru de câțiva centimetri lungime care conținea hidrogen încapsulat. Într-o infimă fracțiune de secundă, laserele puternice au evaporat capsula și au bombardat hidrogenul de dinăuntru, comprimându-l și declanșând fuziunea nucleară. Imediat după a fost eliberată o energie cu 50% mai mare decât cea investită – un succes fenomenal și primul pas către rezolvarea problemei producerii energiei pentru totdeauna și pentru toți oamenii de pe planetă.
Foto principală: NASA
