România se pregătește să înceapă imunizarea anti-COVID a copiilor cu vârste între 12 și 15 ani și așteaptă, împreună cu toate statele europene, ca Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) să dea undă verde pentru asta. În SUA, vaccinarea copiilor deja a început. O veste bună, spun specialiștii, pentru că înseamnă mai ales eliminarea unui important vector de transmitere a bolii.
Aproximativ 800.000 de copii cu vârste între 12 și 15 ani din România sunt eligibili pentru a fi vaccinați împotriva coronavirusului, dacă părinții lor își dau acordul, spunea acum două săptămâni Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare.
Momentan, vaccinarea anti-COVID la copii în țara noastră, la fel ca în Uniunea Europeană, se face doar cu Pfizer, vaccin pe bază de ARN mesager (o copie a unei mici părți din ARN-ul virusului SARS-CoV-2), și doar pentru cei peste 16 ani. Peste 54.000 de tineri cu vârste între 16 și 19 ani au fost imunizați cu schema completă de vaccin până marți, potrivit Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea.
1. Este vaccinul anti-COVID eficient pentru copii și adolescenți?
Studiile arată că da, vaccinul este sigur.
În SUA, compania Pfizer-BioNTech a extins imunizarea după ce testele făcute au arătat că serul are eficacitate de 100 la sută în rândul copiilor cu vârste între 12 și 15 ani. SUA au vaccinat deja peste 600.000 de tineri.
Imunizarea copiilor s-ar face numai cu acordul părinților. Datele unui sondaj realizat în SUA la începutul lunii aprilie arată că 52% dintre părinți ar fi de acord să-i imunizeze pe cei mici, potrivit CNN.
„Eu mi-am vaccinat deja copilul, are aproape 17 ani, și am considerat că imunitatea și modul în care pot să-l protejez de o boală care poate avea o evoluție imprevizibilă sunt importante pentru sănătatea lui”, spune Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București. Este cel mai mare spital de plămâni din România și una dintre cele mai importante unități medicale care au luptat în linia întâi cu pandemia de coronavirus.
Foto: Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”
Medicul pneumolog consideră că vaccinul anti-COVID ar trebui să fie introdus, la un moment dat, în schema de vaccinuri pentru adolescenți, - dacă EMA își va da în final acordul pentru copii -, alături de alte seruri administrate pentru a-i proteja de boli pe care le-ar putea dezvolta, precum vaccinul rujeolic sau poliemielitic.
„Ca părinte, recomand vaccinarea copiilor pentru că ne gândim nu doar la binele copilului, care într-adevăr este protejat de doza de anticorpi pe care o produce organismul, dar și la protejarea persoanelor care intră în contact cu copilul, familia, bunicii și cadrele didactice care au grijă de copii la școală” – Beatrice Mahler, manager „Marius Nasta”
2. Ce efecte secundare pot avea copiii la acest vaccin? Pot fi mai grave decât la adulți?
Efectele secundare pe care le pot avea copiii sunt aceleași ca cele întâlnite la adulți, trecute pe prospectul vaccinului Pfizer (acesta este administrat în prezent doar tinerilor și urmează să fie aprobat de EMA și pentru categoria de vârstă 12-15).
Sunt efecte secundare de nivel local, spun medicii, precum durere la locul injectării, dureri de cap, stare de oboseală, ușoară febră.
În general, vaccinurile produc simptome ușoare sau moderate la 12-24 de ore de la vaccinare, dar care nu durează mult timp.
„Cu siguranță nu ar fi efecte adverse mai rele, sunt aceleași despre care vorbim de la începutul campaniei de vaccinare. Sunt reacții minore care apar frecvent și se rezolvă repede, vorbim de o simptomatologie care se rezolvă în 24 de ore, maximum două-trei zile”, explică medicul infecționist Adrian Marinescu, de la Institutul „Matei Balș” din Capitală.
Compania Pfizer nu a raportat nicio reacție adversă gravă în timpul testelor clinice la tineri, iar la adulți, procentul celor cu reacții majore a fost de doar 0,0005, conform unei analize CNN.
Oricum, părinții nu au de ce să-și facă griji. Apariția unor reacții adverse după vaccinarea împotriva COVID-19 este normală și este un semn că organismul lucrează și produce anticorpi.
„Este important să știm că, atunci când oamenii au efecte secundare după vaccinare, ele nu sunt chiar din cauza vaccinului; este mai mult răspunsul imunitar al organismului la vaccin”, a declarat dr. Vivek Cherian, specialist în medicină internă din Baltimore, citat de Business Insider.
3. Este vaccinul sigur pentru copii sau le afectează dezvoltarea normală? Li se injectează copiilor parte din virus?
Nu există până acum nicio dovadă, statistică sau vreun raport care să arate că vaccinul ar putea afecta în vreun fel dezvoltarea normală a copilului.
„Probabilitatea să avem niște reacții adverse pe o perioadă lungă de timp este foarte mică, ba mai mult, nu există dovezi că aceste reacții vor exista. Vă aduceți aminte că discuțiile au fost cam în aceeași măsură în cazul celor mici și pentru alte tipuri de vaccin”, mai spune Marinescu.
Alexis Cochino, medic pediatru la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului din București, consideră că trebuie puse în balanță beneficiile vaccinării cu reacțiile adverse de lungă durată care sunt extrem de rare la adulți și neîntâlnite deloc până acum la copiii vaccinați deja în SUA, Canada sau Israel.
„În general, COVID la copii este asimptomatic sau puțin simptomatic, adică fac forme ușoare. Dar orice boală pe care o cunoaștem poate să aibă și forme severe, la orice vârstă. Și vorbim atunci de intervenții de prevenție. Iar acum avem posibilitatea unei intervenții ieftine și nevătămătoare”, spune Cochino.
Într-un interviu pentru CNN, cercetătoarea Yvonne Maldonado, medic specialist în infecțiile pediatrice și șefa comitetului pentru boli infecțioase al Academiei Americane de Pediatrie, arată că medicii pediatri nu ar fi de acord cu recomandările privind vaccinarea copiilor dacă acest lucru nu ar fi sigur și eficient.
Ea a mai a explicat că vaccinul pe bază de ARN mesager, de altfel o tehnică nouă în lumea medicală, produce reacția imunitară a organismului, iar mesagerul nu pătrunde în nucleu, deci nu poate influența ADN-ul și nu poate afecta dezvoltarea copilului.
„Mesagerul ARN este făcut din acizi nucleici, la fel ca toate celulele noastre, care se dizolvă, pur și simplu și sunt eliminate”, punctează Maldonado.
Totuși, atrag atenția specialiștii, părinții trebuie să anunțe medicul sau asistentul care îi administrează copilului vaccinul dacă acesta are în istoricul medical reacții alergice severe la vreun alt vaccin sau la o soluție injectabilă, pentru ca acesta să-l monitorizeze pe cel mic cel puțin jumătate de oră după administrarea serului. Iar dacă au întrebări punctuale despre vaccin, să nu ezite să apeleze la un medic.
4. Cazurile de COVID sunt mai rare în rândul copiilor. În cazul ăsta, de ce ar trebui și ei vaccinați?
Din cel puțin trei motive, arată specialiștii:
- cel mai important: și copiii, la fel ca adulții, riscă să facă o formă severă a bolii;
Deși infectările în rândul copiilor sunt mai rare (2% din totalul cazurilor la grupa 0-9 ani și 4% grupa 10-19 ani, potrivit datelazi.ro), riscul ca ei să dezvolte la un moment dat o formă severă a bolii există, chiar dacă sunt mai mici decât în cazul adulților.
În condițiile în care școlile au fost redeschise, iar activitățile elevilor se petrec, așadar, într-o comunitate mai mare, riscul de îmbolnăvire este cu atât mai ridicat.
„Nu trebuie să așteptăm ca ei să facă boala pentru că unii – puțini, într-adevăr – pot face forme grave. nu putem lăsa copiii să treacă prin boală pentru că noi nu vom ști care copii vor face forme ușoare și care vor face forme severe”, atrage atenția Doina Azoicăi, președinta Societății Române de Epidemiologie.
- pot fi ei înșiși vectori dacă se îmbolnăvesc, adică pot transmite virusul persoanelor vulnerabile din familie sau de la școală;
Vaccinul oferă protecție, însă nivelul de anticorpi pe care îl dezvoltă o persoană diferă de la organism la organism. De aceea, vaccinul nu oferă garanția de sută la sută că un individ nu se va îmbolnăvi deloc, ci doar că nu va dezvolta o formă gravă a bolii, spun medicii din toată lumea, care au atras atenția asupra acestui lucru încă de la lansarea pe piață a serurilor.
De aceea aceștia insistă asupra respectării în continuare a anumitor măsuri de protecție, precum purtarea măștii și distanțarea.
Astfel, oricine poate fi vector de transmitere a virusului, chiar dacă el însuși este asimptomatic sau doar ușor simptomatic. Inclusiv copiii. Cu alte cuvinte, dacă cei mici sunt vaccinați, sunt șansele mult mai mici să dezvolte boala și prin urmare, să transmită virusul mai departe.
Un studiu realizat în vara anului trecut arată că încărcătura virală la copii este foarte mare și pot răspândi coronavirusul timp de săptămâni fără a avea simptome, deci fără ca cineva să știe că sunt bolnavi.
„Copiii se pot infecta dat fiind faptul că nu sunt protejați prin vaccinare, pot să facă o formă asimptomatică sau ușor simptomatică și pot fi cei care transmit infecția la alte persoane din anturaj, cu anumite afecțiuni cronice sau vârstnici, unde boala evoluează grav”, spune Doina Azoicăi, președinta Societății Române de Epidemiologie.
- vaccinarea tuturor categoriilor de vârstă duce la dobândirea imunității colective și în final, la sfârșitul pandemiei.
Imunitatea colectivă înseamnă că anumite persoane pot fi protejate de un virus dacă este atins un anumit prag de vaccinare din populația generală. Altfel spus, când cea mai mare parte a populației este vaccinată, scade automat cantitatea de virus care poate să circule și, deci, persoanele vulnerabile care nu pot fi imunizate prin vaccinare sunt totuși în siguranță.
Pentru a atinge imunitatea colectivă, trebuie să avem 70% din populație vaccinată cu cel puțin o doză sau trecută prin boală. În acest moment, România se află undeva la 30-35%.
„Pentru a controla această infecție și a limita circulația virusului în comunitate, și copiii, și adulții trebuie să se vaccineze. Atât timp cât mai există categorii de populație nevaccinate, așa cum sunt copiii, pot exista goluri în acest mecanism de imunitate colectivă și circulația virusului poate fi în continuare întreținută prin potențiala infectare a copiilor. Eu, ca epidemiolog, consider că inclusiv copiii fac parte din comunitate și din colectivul de persoane care trebuie să se vaccineze” – Doina Azoicăi, președinta Societății Române de Epidemiologie.
Foto: Doina Azoicăi, președinta Societății Române de Epidemiologie
5. Poate fi atinsă imunitatea colectivă fără imunizarea copiilor?
Nu, vaccinarea tuturor categoriilor de vârstă, deci implicit a copiilor, are un rol crucial în atingerea imunității colective, crede medicul infecționist Adrian Marinescu.
„Imunizarea copiilor ar crește nivelul imunizării colective și ar duce la reducerea din circulație a virusului și în final, la închiderea pandemiei. Vaccinarea are un rol crucial în asta, cu condiția să fie extinsă și pentru celelalte grupe de vârstă”, spune Marinescu.
8 la sută din totalul cazurilor de COVID-19 raportate anul trecut au fost la copii și adolescenți, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Pe măsură ce tot mai mulți oameni sunt protejați de coronavirus, riscul de îmbolnăvire scade și va scădea în continuare încă dinainte ca vaccinul să fie disponibil pentru toți copiii, arată medicii pediatri de la Centrul de Medicină John Hopkins.
„Vaccinarea, purtarea măștii de protecție, distanțarea fizică – toate astea îi vor asigura copilului întoarcerea în siguranță la școală și reluarea tuturor activităților”, mai spun ei.
