La dezbaterea organizată în ultima seară a expoziției 100 de oameni pentru România de mâine am discutat despre egalitatea de șanse în educația, dar și despre nevoile celor mai importanți actori din învățământ: elevii, profesorii și părinții.
Andreea Eșanu și Cristian Hatu, experți ai Centrul de Evaluare și Analize Educaționale, au explicat pentru Școala 9 cum se reflectă ce știu cetățenii în vistieriile unui stat, dar și în propriul lor buzunar. Dacă scade analfabetismul funcțional până în 2030, efectul pe termen lung este dublarea sau chiar triplarea PIB-ului. Dar acest lucru înseamnă o schimbare radicală a arhitecturii curriculare, care să privească dezvoltarea abilităților de bază a tuturor elevilor, nu un sistem care să urmărească doar crearea unor vârfuri, cum sunt olimpicii, spun cei doi. Adică toată lumea să înțeleagă un prospect de medicament, să știe ce furnizor de energie electrică să-și aleagă și de ce vaccinarea anti-COVID e importantă.
Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), care coordonează activitatea consilierilor școlari și logopezilor, ar urma să fie desființate, potrivit noii legi a educației aflată în dezbatere publică. Rolul acestor instituții va fi preluat de direcțiile județene, noile structuri ce vor lua locul inspectoratelor școlare. Consilierii școlari ar urma să fie angajați direct de către școli, dar asta ar putea să creeze un climat de tensiune în instituții, cred aceștia.Schimbările ridică multe semne de întrebare în rândul specialiștilor care au inițiat și o petiție în acest sens. Într-un dialog cu Școala 9, doi consilieri școlari explică de ce au nevoie să rămână independenți de managementul școlilor.
