Categorie

Clasă

Despre învățare în toate formele ei, alături de elevi, părinți și profesori.

EcoU

Editorial. „Prea multă carte strică”, mentalitatea care ne depărtează de școală

De la cel mai depărtat cătun și poate până în cel mai select apartament din Cartierul Francez al Bucureștiului plutește o credință populară neprobată vreodată științific cum că nu e bine să înveți prea mult. Unii au perpetuat-o din amărăciune, fiindcă sărăcia i-a împiedicat să meargă la școală, așa că e simplu să spui că-ți dăunează. Alții fiindcă au văzut în jurul lor că mai mult decât diplomele i-a ajutat abilitățile cărora le spunem simplu șmechereală. Sunt cele pe care, așa cum scriu și la profilul de Facebook, le-au obținut la „școala vieții”. Preocupat și el de gura satului, un elev de la un liceu de la țară l-a întrebat pe un cercetător de Cambridge dacă e adevărat că „prea multă carte strică”. Măcar pentru el, incertitudinea s-a spulberat. Pentru celelalte milioane de români însă?

15.05.2023

În școlile ruse, soldații întorși din Ucraina țin „lecții de curaj” și le arată elevilor filmări de pe front. „Copiii se uită la ele și râd”

de Cristina Radu

Rușii întorși din războiul împotriva Ucrainei au început, în ultimele luni, să țină cursuri în școli, scrie publicația independentă Verstka. Laitmotivele propagandei ruse din cadrul acestor „lecții de curaj”, cum le-au numit ei, sunt că „ucrainenii sunt fasciști” și „luptă pentru dolari, nu pentru adevăr, ca rușii”. Foștii militari le arată elevilor filmări de pe front și chiar îi încurajează să probeze uniforma militară și să încerce echipamentul. Separat de această inițiativă a armatei, guvernul rus a dezvoltat un proiect numit „Eroul tău”, prin care soldații sunt transformați în mentori pentru elevi și studenți.

14.05.2023

Legea educației interzice orarul în trei schimburi. Revolta părinților din Otopeni unde sunt clase de peste 30 de elevi și ore de 20 de minute

de Andreea Archip Foto: Eli Driu

Noua lege a educației prevede ca elevii din clasele primare, dar și cei de a opta să învețe doar în tura de dimineață. De asemenea, școlile nu vor mai putea organiza orarul decât în maximum două schimburi. Decizia va pune presiune mai ales pe școlile din marile aglomerări urbane. Ilfovul, de pildă, este județul din România cu cea mai mare creștere a populației din Uniunea Europeană – de 40%, iar orașul Otopeni are o singură școală – Liceul Național „Ioan Petruș”. Construcția are 43 de săli de clasă, dar sunt înscriși elevi pentru 100 de clase. 2.819 copii care învață în trei schimburi și cu orele scurtate.

09.05.2023

„Vă e frică uneori să mergeți pe holuri?” Întrebare pentru elevi, într-un proiect de prevenire a violenței

de Medeea Stan

200 de elevi din România și din Republica Moldova au învățat să se pună în papucii celorlalți, într-un proiect al ONG-ului Terre des hommes. Jocurile au fost principala metodă folosită pentru prevenirea oricărei forme de violență. „Au rămas în spate sau au ajuns în față bazat pe lucruri pe care nu au cum să le controleze: dacă există sau nu bani în casă, faptul că ești băiat sau fată, dacă ai mulți frați sau nu”, a explicat coordonatoarea proiectului.

05.05.2023

Editorial. După integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale în școlile de masă, urmează și integrarea lor, după absolvire, în societate?

de Claudia Goga

Noua lege a educație subliniază nevoia de integrare a copiilor cu cerințe educaționale speciale. Vine și cu măsuri. Unitățile de învățământ care îi înscriu primesc mai mulți bani de la buget, de pildă. Claudia Goga, profesoară în învățământul special cu 28 de ani de experiență, dintre care trei în școli din SUA, face o analiză cu privire la ce se întâmplă astăzi cu elevii cu CES și mai ales, ce nu se face după ce aceștia absolvă învățământul obligatoriu.

02.05.2023

1 mai muncitoresc: doar 2% dintre elevii și studenții români lucrează în timpul școlii. În Olanda, 70%

de Cristina Radu

România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la rata de angajare a elevilor și studenților cu vârste între 15 și 29 de ani, potrivit Eurostat. La capătul opus este Olanda, unde 70% dintre tineri lucrează și merg, în același timp, și la ore. Cercetările arată că tinerii care muncesc încă de pe băncile școlii învață să-și gestioneze mai eficient timpul și devin mai responsabili și mai motivați. Cu toate astea, peste 60% dintre tineri nu vor fi pregătiți pentru un loc de muncă, în 2030. Cum îi pot sprijini școlile?

01.05.2023

Alte articole

Cancelarie

Școlile au nevoie de fapt de „un manager fără nicio oră de predare”

de Raluca Cristea

Delia Petran, Viforel Dorobanțu și Marian Anghel sunt trei directori care au redus abandonul școlar, au crescut rezultatele la examenele naționale ale elevilor, au câștigat proiecte și au adus fonduri suplimentare. Într-un interviu pentru Școala9, cei trei povestesc ce înseamnă cu adevărat să conduci o școală în România anului 2025, ce impact vor avea din toamnă măsurile fiscale și ce cred despre reforma Ministerului educației gândită „în Excel”.

14.07.2025

Laborator

Cum are grijă Germania de sănătatea mintală a oamenilor școlii

De Nicoleta Coșoreanu, fotografii de Cătălin Georgescu

Cristina Beiten, 33 de ani, lucrează ca psiholog școlar într-un sistem în care simte că rolul ei chiar contează.

27.01.2020

Abandon școlar

Ministra Educației, Ligia Deca, la REZOLVAT: „Dacă nu recunoști meritele profesorilor din rural, n-o să-i ai niciodată acolo”

de Andreea Archip

Cum adresează Ministerul Educației cauzele abandonului școlar? Am vorbit cu ministra Educației Ligia Deca despre burse, masă caldă, educație remedială, formarea profesorilor, curriculumul școlar și despre rezultatele așteptate. Cum multe dintre țintele propuse în noua lege sunt pentru 2030, interviul Școala9 rămâne ca un document la care să ne întoarcem în timp.

25.07.2024

Editorial

Școala9