654 de școli, adică sub 4% din total, sunt în scenariul roșu. Dar numărul lor crește în fiecare zi din cauza infectării cu noul coronavirus. Cumplitul COVID-19 și-a adjudecat și prima victimă din rândul profesorilor: Renato Tronciu, un cunoscut director de școală din Suceava a murit în urmă cu câteva zile. Ca o recunoaștere a riscului la care se supun, profesorii așteaptă în continuare legea care prevede un stimulent de 2000 de lei lunar, pentru orele predate în stările de alertă și urgență. Și mii de elevi își așteaptă tabletele promise de Ministerul Educației dinaintea începerii școlii, tablete care nu au ajuns la ei nici astăzi.
Suntem pe punctul de a lăsa în urmă al doilea an calendaristic al pandemiei. Criza sanitară a schimbat modul în care ne uităm la profesori, la munca lor și la rolul părinților în educație. Ne-am întrebat ce mai înseamnă să fii elev, când interacțiunile tale, de la învățare la joacă, sunt separate de un ecran. Am discutat din nou despre bugetul învățământului și despre salariile profesorilor, despre copiii fără acces la internet și părinții care au devenit profesori peste noapte, în casele lor. Fotoreporterii noștri Eli Driu, Dumitru Angelescu și Vlad Chirea au fost în toată țara și au surprins poze ale unui moment dintr-o viață. Au capturat în imagini vieți de elevi și părinți, de profesori și directori, viața școlii în alb și negru, în online și offline. Vă prezentăm anul lor în 15 fotografii. De fapt, și anul nostru.
În cea de-a doua săptămână de grevă generală în Educaţie, trei profesori şi cercetători de la Universitatea Oxford din Marea Britanie explică, pentru Şcoala 9, ce ar trebui să facă autorităţile române pentru a crește motivarea profesorilor din România. „Îmbunătățirea salariilor și a condițiilor de muncă” este o bază de la care ar trebui să se pornească, în opinia acestora. Contează foarte mult și cum se raportează politicienii la munca angajaților din învățământ.
