Prima lună de școală în pandemie. Șapte directori de școală din Teleorman și-au dat demisia

Toate astea se întâmplă pe fondul zgomotului creat de opiniile divergente cu privire la măsurile de siguranță din școli: cu sau fără mască, cu sau fără distanțare, online sau la școală. Școala 9 a făcut o radiografie a primei luni de școală, stând de vorbă cu elevi, profesori și directori de școală. Și cu toții sunt de acord într-o privință: a fost cea mai grea lună de școală din viața lor.  

Majoritatea școlilor din România, peste 66%, învață încă în scenariul verde. Ultimele date de la Ministerul Educației, de pe 13 octombrie, arată că 5233 de școli ar fi în scenariul hibrid. Județul Bacău e un caz special: din cauza situației epidemiologice, toate școlile au trecut la scenariul roșu. Situație ce păștea și Bucureștiul, dacă nu erau refăcute calculele.

Cu alte cuvinte, Institutul Național de Sănătate Publică a publicat pe 13 octombrie raportul săptămânal care arăta că Bucureștiul ar avea o rată de infectare de 3,11 la mia de locuitori. Și potrivit ordinului comun al miniștrilor Sănătății și Educației, în acest caz, toate școlile ar fi trebuit să facă învățare online. Doar că la câteva ore distanță, buletinul de presă al Grupului de Comunicare Strategică arată că în București rata de infectare este de 2,69 de cazuri. Cu alte cuvinte, școlile rămân în scenariile anterior stabilite. Deocamdată. 

Demisii în lanț în sistem

În continuare, toți elevii trebuie să poarte mască în clasă, să păstreze distanța de un metru și să nu interacționeze în pauze. În jumătate dintre județe, masca a devenit obligatorie la 100 de metri de școli. 

Și toți par să se conformeze, cu o excepție. Este cazul profesorului de sport din Oradea, Nelu Sandu Pop, care i-a încurajat pe elevii săi să nu respecte măsurile de siguranță și pentru asta a fost amendat de polițiști cu suma de 2.500 de lei. Cât un salariul net lunar al un profesor debutant. 

În timp ce un profesor îi sfătuiește pe copii să nu poarte mască, polițiștii din Constanța dau dovadă de mult exces de zel în respectarea regulilor. Mai mulți liceeni care au jucat baschet și fotbal în curtea Școlii Gimnaziale nr. 29 din Constanța au fost amendați. Directorul Ion-Denys Ciorogaru și-a dat demisia în semn de protest împotriva măsurii luate și de susținere a elevilor.  

De altfel, demisia pare cea mai la îndemână formă de protest pentru directorii bulversați de atâtea schimbări peste noapte. Cu toții susțin că niciun an școlar nu a fost așa de dificil. Din cauza presiunilor și a dificultăților, mulți dintre directori și-au dat demisia și s-au întors la catedră. Numai în județul Teleorman, la începutul săptămânii, și-au dat demisia 7 directori. 

Directorii sunt supuși unei presiuni teribile. Teodora Simion,  directoarea Școlii „smart” din Ciugud, spune că perioada aceasta este una cu foarte multe tensiuni, în care toată lumea dă vina pe toată lumea.

„Cred că niciun an școlar nu a fost așa, și sunt în al treilea an ca director. Iar ca profesor, nu se poate compara cu nimic din ce-a fost înainte. Să zicem că noi suntem bine. Am avut trei cazuri de COVID în școală, în aceeași clasă. Am intrat în scenariul roșu din cauza coeficientului mare din comună. Și copiii care au fost bolnavi au forme ușoare, au fost la cursuri în online”, a spus directoarea pentru Școala 9. 

Toalete în interior, din noiembrie, într-o școală din Ialomița

De la una dintre școlile cele mai dotate din România, mergem în Ialomița, la școala din Axintele, care a fost vizitată de ministrul Educației în ianuarie. Directoarea Daniela Jipescu susține că după eforturi susținute, școala va avea toaletele în interior începând din noiembrie. 

Pentru că au puțini copii, școala funcționează în scenariul verde. Directoarea a observat o responsabilizarea a părinților: „Avem mai puțini copii răciți care au venit la școală, pentru că părinții au devenit mai responsabili în contextul coronavirusului, își urmăresc mai bine copiii. Avem și materiale sanitare, și măști și bani alocați. Tabletele urmează să fie achiziționate. Eu nu sunt înspăimântată de ceea ce ne așteaptă pentru că avem șansa să le asigurăm copiilor tot ce le trebuie”.

Directorii au trebuit să găsească soluții rapid la situații cu care nu s-au mai confruntat până acum. Pentru Sever Popa, directorul  Colegiul Mihai Viteazul din București, sistemul hibrid este cel mai dificil de organizat. 

Foto: Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți

„Ne-am reglat activitatea în sistemul hibrid, dar am avut patru cazuri și am intrat în scenariul roșu și stăm așa până pe 21 octombrie. Ne-am descurcat. Ne-am fi descurcat și mai bine dacă lucram numai online. Sistemul hibrid este cea mai dificilă metodă de a lucra. N-avem de toate, dar ne descurcăm cu ce aveam”, a spus Sever Popa. 

Tabletele care vor veni cândva

„Ce avem” nu înseamnă mare lucru, mai ales în provincie. Tabletele ministerului, cele 80 de mii, sunt în continuare așteptate de copii. Între timp, sunt în curs licitațiile pentru alte două tranșe de tablete. Ofertele sunt în curs de evaluare. 

Elevii, prin Consiliul Național al Elevilor, au atras atenția în nenumărate rânduri despre lipsurile din sistem. Silviu Morcan este elev în clasa a XI-a la Colegiul „Mircea Cel Bătrân” din Constanța și secretar executiv la Consiliul Național al Elevilor. Băiatul crede că bâlbâiala din măsurile autorităților și lipsa dotărilor ne depărtează de ceea ce ar trebui să însemne o școală de calitate. „Pentru mine personal a fost puțin bulversant, dar cred că pentru majoritatea elevilor și școlilor din România a fost așa. O treime din elevii din România nu au avut acces la educație din lipsa infrastructurii, din lipsa unor materiale digitale care să le asigure continuarea învățării în online. Vorbim de profesori care ori nu știu, ori nu vor să predea în mediul online și o lipsă continuă de măsuri, de la sfârșitul anului școlar trecut până acum”, a spus Silviu. 

Au fost și incidente, din fericire izolate, în care elevii au avut de suferit din cauza grijii exagerate a părinților și din neglijența profesorilor. Este cazul Colegiului „Gheorghe Lazăr” din București, unde a fost uitată o lampă UV, lampă folosită cu scopul dezinfectării spațiilor, în priză câteva ore, cu elevii în clasă. Aceste dispozitive ar fi trebuit să fie aprinse doar 15 minute, fără persoane în încăpere. Unii dintre elevii unei clase de a VII-a au avut probleme cu ochii din cauza asta. 

Foto: Silviu Morcan, elev în clasa a XI-a la Colegiul „Mircea Cel Bătrân” din Constanța și secretar executiv la Consiliul Național al Elevilor, la un protest în fața Ministerului Educației

Elevii-roboței

În timp ce toată lumea privește spre lipsurile concrete, părinții și psihologii sunt martorii transformării copiilor care nu mai fac altceva decât să stea în fața calculatorului. 

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, spune că la o lună de la începerea cursurilor școala este pe minus. „Practic, copiii noștri nu mai interacționează și devin așa un pic roboței, prin faptul că stau doar în fața calculatorului. Putem discuta aici și de sănătatea ochilor, coloanei, la nivel de structură în general. Copiii ăștia după cinci-șase-șapte ore, zi de zi numai în scaun și numai cu ochii în laptop vor avea probleme. În laptop, în situații fericite, pentru că sunt familii care își permit să cumpere laptopuri cu display-uri de 13 - 14 - 15 inches”, arată Iulian Cristache.

Dar, gândiți-vă, că sunt copii care operează de pe telefoane de 4-5 inches, care trebuie să stea cu ochii fixați în acele telefoane, se chinuie să audă ceea ce se predă la clasă. 

Învățătoare: „Mi-am pierdut vocea, trebuie să vorbesc foarte tare”

Aceste probleme le întâmpină și profesorii, și ei captivi în fața ecranelor. Cel mai dificil a fost pentru profesorii care au trebuit să predea online la clasele primare. Pentru Claudia Chiru, învățătoare la Școala 195 din Capitală, prima lună de școală a fost una foarte agitată, cu foarte multe schimbări. 

„Noi am început școala în scenariul galben, cu o parte din clasă mă vedem față în față o săptămână, iar cu cealaltă jumătate în online, iar apoi schimbau. De câteva zile am intrat în scenariul roșu. Mi-a fost foarte greu să mă acomodez cu copiii. Dacă n-aș fi fost foarte familiarizată cu tehnologia și cu materia, n-aș fi putut să fac față. Necesită foarte multă dăruire și efort, trebuie să-mi fac materialele singură”, spune profesoara. 

Ecranele „ecranează” efectiv toată emoția, conexiunea dintre oameni. În plus, la copiii din clasele mici nu poți să le vorbești într-una și să ai pretenția să fie atenți. „Mi-am pierdut vocea de la începutul anului școlar, din cauză că o forțez. La școală cât am fost, am vorbit cu masca și acum în online trebuie să vorbesc foarte tare, nu aud toți, li se intrerupe internetul. „Eu n-am auzit, doamnă!”, explică învățătoarea. 

Ministerul Educației nu știe câți profesori sunt infectați

Ministerul Educației nu are în acest moment o statistică a numărului total de îmbolnăviri în rândul personalului. Reprezentanții sindicaliștilor din educație spun că personalul nedidactic este insuficient iar profesorii sunt în prima linie, la fel ca medicii. 

„Suntem categoria socio-profesională cea mai expusă. Unora li se pare exagerat. Știm cu toții foarte bine că în spital medicii sunt în prima linie, dar acolo poți intra în contact cu persoane care sunt suspecte de COVID și ești pregătit corespunzător. În școli, intri în contact cu milioane de copii care sunt asimptomatici și vei vedea dacă este sau nu este COVID doar în momentul în care l-ai contactat. Mijloacele de protecție depind în mare măsură de ceea ce fac autoritățile locale și de modul în care depind de achizițiile făcute prin Ministerul Educației. Este clar că numărul de profesori infectați va crește”, susține Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”. 

„Copiii trebuie să meargă la școală să învețe, părinții trebuie să-și ducă și ei copiii la școală ca să poată să meargă și ei la serviciu”, a declarat vinerea trecută, președintele Klaus Iohannis. 

Între timp, pe 5 octombrie a fost sărbătorită Ziua Mondială a Profesorilor. Fără fast și cu multă îngrijorare pe tot Globul. În România, chiar fără să se meargă la școală sau să se facă ore online. A fost luna în care cu toții, elevi, părinți, profesori, au realizat rolul educației din viața noastră. Și nevoia ca ea să continue.