Modelul de afaceri al platformelor online scoate la licitație cea mai prețioasă și limitată resursă cognitivă a noastră: atenția, notează The Conversation. Aceste platforme reușesc să ne deturneze atenția, furnizând informații care stârnesc curiozitatea, indignarea sau furia. Cu cât globii noștri oculari rămân mai mult lipiți de ecran, cu atât ne pot arăta mai multe reclame, iar acționarii lor obțin profituri mai mari, explică experții citați.
Giganții internetului se bat pe atenția noastră
O analiză din 2019 a hashtag-urilor de pe Twitter, a căutărilor de pe Google sau a comentariilor de pe Reddit a constatat că, pe parcursul ultimului deceniu, ritmul în care popularitatea articolelor crește și scade a accelerat.
În 2013, de exemplu, un hashtag pe Twitter a fost popular în medie timp de 17,5 ore, în timp ce în 2016, popularitatea sa a dispărut după 11,9 ore.
O concurență mai mare duce la intervale de atenție colectivă mai scurte, ceea ce duce la o concurență tot mai acerbă pentru atenția noastră - un cerc vicios, conform The Conversation.
Pentru a recăpăta controlul, avem nevoie de strategii cognitive care să ne ajute să ne recăpătăm cel puțin o anumită autonomie și să ne protejeze de excesele, capcanele și tulburările informaționale ale economiei atenției de astăzi, recomandă experții.
Gândirea critică nu este suficientă
Strategia cognitivă din manuale este gândirea critică, un proces disciplinat din punct de vedere intelectual, autoghidat și plin de efort pentru a ajuta la identificarea informațiilor valide. În școală, elevii sunt învățați să citească și să evalueze atent și cu atenție informațiile. Astfel echipați, ei pot evalua afirmațiile și argumentele pe care le văd, le aud sau le citesc. Capacitatea de a gândi critic este extrem de importantă, mai notează The Conversation.
Dar este ea suficientă într-o lume a supraabundenței de informații și a surselor de dezinformare care țâșnesc? Răspunsul este nu din cel puțin două motive, susțin autorii.
- În primul rând, lumea digitală conține mai multe informații decât toate bibliotecile lumii la un loc. O mare parte dintre acestea provin din surse neverificate și nu dispun de indicatori de încredere. Gândirea critică a tuturor informațiilor și surselor pe care le întâlnim ne-ar paraliza complet, deoarece nu am avea niciodată timp să citim cu adevărat informațiile valoroase pe care le identificăm cu grijă;
- În al doilea rând, investirea gândirii critice în surse care ar fi trebuit să fie ignorate de la bun început înseamnă că internetul primește exact ce își dorește - atenția noastră, explică experții citați.
Ignorarea critică, ca instrument pentru a face fezabil managementul informației
Ignorarea critică este abilitatea de a alege ce să ignorăm și unde să ne investim capacitățile limitate de atenție. Ignorarea critică înseamnă mai mult decât a nu fi atent – este vorba despre practicarea unor obiceiuri conștiente și sănătoase în fața abundenței de informații.
„Noi o înțelegem ca pe o competență de bază pentru toți cetățenii în lumea digitală. Fără ea, ne vom îneca într-o mare de informații care, în cel mai bun caz, ne distrag atenția și, în cel mai rău caz, sunt înșelătoare și dăunătoare”, notează experții în studiul lor.
Instrumente pentru ignorarea critică
Există trei strategii principale pentru ignorarea critică. Fiecare dintre ele răspunde la un tip diferit de informații nocive.
- Eliminarea notificările care ne distrag atenția. Putem stabili ore specifice în care pot fi primite mesaje, creând astfel spații temporare pentru muncă concentrată sau socializare.
- Citirea laterală este o strategie care le permite oamenilor să imite modul în care verificatorii profesioniști de fapte stabilesc credibilitatea informațiilor online. Aceasta presupune deschiderea de noi file de browser pentru a căuta informații despre organizația sau persoana care se află în spatele unui site, înainte de a intra și consuma conținutul acestuia. Astfel, înainte de a putea începe gândirea critică, primul pas este să ignori atracția site-ului și să verifici ce spun alții despre credibilitatea sa.
- Strategia „do-not-feed-the-trolls” (nu-hrăni-trolii) vizează trolii online și alți utilizatori rău intenționați care hărțuiesc cibernetic sau folosesc alte tactici antisociale. Trolii se bucură de atenție, iar cei care răspândesc în mod deliberat dezinformări periculoase recurg adesea la tactici de trolling. Una dintre principalele strategii pe care le folosesc negaționiștii științei este aceea de a deturna atenția oamenilor, creând aparența unei dezbateri acolo unde nu există. Acest instrument înseamnă să nu răspundeți direct la trolling. Rezistați să dezbateți sau să ripostați. Desigur, această strategie de ignorare critică este doar o primă linie de apărare. Ea ar trebui completată prin blocarea și raportarea trolilor și prin politici transparente de moderare a conținutului platformei, inclusiv a dezmințirii.
Acestea sunt strategii simple pe care toată lumea le poate folosi, dar eforturile din partea școlilor sunt cruciale pentru a aduce aceste instrumente la dispoziția publicului, mai punctează experții citați.
Ignorarea critică ca o nouă paradigmă pentru educație
Filosoful Michael Lynch a observat că internetul „este atât cel mai bun verificator de fapte din lume, cât și cel mai bun confirmator de prejudecăți din lume – adesea în același timp”.
Navigarea cu succes prin el necesită noi competențe care ar trebui să fie predate în școală. Fără competența de a alege ce să ignorăm și unde să investim atenția noastră limitată, le permitem altora să preia controlul asupra ochilor și minților noastre. Ignorarea critică nu este un concept nou, dar a devenit și crucial în lumea digitală.
Pentru a ne convinge de acestă unealtă importantă, The Conversation îl citează pe filosoful și psihologul William James: „Arta de a fi înțelept este arta de a ști ce să ignori”, conform The Conversation.
