Cum pot profesorii să combată miturile despre vaccinare. UNICEF le pune la dispoziție un plan de lecție

Cum explici unui copil de ce vaccinul anti-covid a fost făcut mai repede decât celelalte vaccinuri? Profesorii le pot spune elevilor că oamenii de știință nu au  început cercetările de la zero în privința coronavirusurilor. „Deși SARS-CoV-2 a fost nou pentru știință, cercetătorii au studiat coronavirusurile de zeci de ani, iar genomul acestui virus a fost descifrat în circa 10 zile“, arată materialele realizate de UNICEF împreună cu Ministerul Educației, dedicate elevilor între 12 și 18 ani. 

Este vorba de fișiere în care informațiile despre vaccin sunt prezentate schematic și cu ilustrații astfel încât să fie ușor de înțeles de către elevi.

Alte explicații pe care cadrele didactice le pot folosi în lecțiile de la clasă cu elevii lor despre motivele dezvoltării mai rapide a vaccinului anti-covid:

-„COVID-19 a atins fiecare continent de pe Pământ, procesul de dezvoltare a vaccinului a implicat o colaborare mondială fără precedent“;

-„În timp ce multe eforturi științifice se confruntă cu dificultăți de finanțare, cercetătorii COVID-19 au primit finanțare de la o gamă largă de donatori“;

-„Un alt factor care încetinește dezvoltarea vaccinului este recrutarea voluntarilor. În cazul COVID-19, nu au lipsit persoanele care doreau să ajute. În acest caz, oamenii de știință au putut derula simultan studii clinice, ceea ce a economisit mult timp.“ 

„Acești factori și alții similari au însemnat că vaccinul a putut fi dezvoltat rapid fără a compromite siguranța“, ar putea concluziona un profesor la lecția despre vaccinare.

Dar cum le poți explica copiilor că vaccinul nu conține microcip? „Nu este posibil fizic ca aceste componente să fie micșorate la o dimensiune suficient de mică pentru a putea trece prin acul cu care se face injecția.“

Sau cum poți răspunde unui elev sau părinte care spune că vaccinul anti-covid produce infertifilitate? „Această teorie a fost lansată la toate vaccinurile noi și nu s-a adeverit la niciunul. În studiile clinice nu au fost raportate cazuri de infertilitate.“

Într-un interviu pentru Școala 9, reprezentantul UNICEF în România Pieter Bult a explicat de ce este important ca un număr cât mai mare de copii, profesori și alți angajați din domeniul serviciilor publice să se vaccineze. 

Școala 9: La cine vă doriți să ajungă materialele educaționale realizate de UNICEF?

Pieter Bult: La profesorii din cât mai multe comunități. Dar, la nivel local, putem să facem apel și la asistenții sociali, la mediatori, medicii de familie, preoți sau alți membri ai comunității care oferă un serviciu public și în care oamenii au încredere. 

Cred că România s-a concentrat mult pe comunicarea mesajelor de la centru, adică de la autoritățile din București, către toată țara și mai puțin pe cum se distribuie informația la nivel local. Oamenii care lucrează la nivel local ajung cel mai ușor în casele oamenilor.

Din păcate, când vine vorba despre serviciile sociale, fie că vorbim de cele medicale, educaționale sau de asistență socială, România aplică mai degrabă măsuri ca să repare consecințele în loc să meargă pe prevenție, inclusiv cu mai multe investiții. Pentru valul patru este târziu să aplici măsuri de prevenție, dar sper să fie anticipate crizele viitoare. 

„Profesorii au o responsabilitate mai mare“

Cât de important este ca profesorii să le vorbească copiilor despre vaccinare?

Profesorii au o responsabilitate mai mare când vine vorba de vaccinarea minorilor față de cetățenii din alte profesii pentru că ei lucrează direct cu copiii noștri. Ei sunt un model pentru copii,  îi pot inspira să ia decizii bune pentru viața lor. Profesorii au cea mai mare autoritate în fața copiilor, după părinți, dar și cea mai mare responsabilitate pentru binele lor. Mai ales acum, când noua variantă Delta îi afectează mai mult pe copii decât celelalte.

Profesorii trebuie să știe cum să deschidă conversații despre pandemie cu elevii lor și, mai ales, despre cum poate fi oprită. Una dintre soluțiile cheie este vaccinarea unei categorii cât mai largi a populației, inclusiv profesorii și copiii peste 12 ani.  

Cei mici trebuie să înțeleagă ce este un vaccin, cum acționează în corpul tău, cum te protejează, dar și cum vaccinarea cât mai multor persoane contribuie la combaterea pandemiei. Despre asta este vorba în materialele de suport pe care le oferim profesorilor.

Cum ar trebui să se desfășoare aceste conversații? Profesorii ar trebui să-i încurajeze pe elevi să se vaccineze sau să se limiteze în a prezenta informațiile legate de vaccin?

Prin materialele noastre nu vrem ca profesorii să fie imperativi și să le impună punctul lor de vedere copiilor. Noi punem accent pe învățarea despre vaccinare. Punem accent pe informații, nu pe opinii. Ne dorim ca, odată ce aceste informații ajung la copii, ei să le dea mai departe în comunitățile și familiile lor. Pentru că fără implicarea părinților este imposibil ca minorii să fie vaccinați. 

Care sunt primele trei informații pe care profesorul ar trebui să le transmită la clasă elevilor despre vaccinare?

În primul rând, vaccinurile anti-covid și cele pe care le-am folosit pentru alte boli infecțioase, ca rujeola, de mulți ani sunt sigure și au salvat viețile a milioane de copii. Apoi, vaccinurile nu te protejează doar pe tine, ci și pe cei de lângă tine. Cu alte cuvinte, cu cât se vor vaccina mai mulți oameni, cu atât mai mulți vom fi în siguranță și ne vom putea întoarce la vechile obiceiuri: să mergem la școală, la cinema, în excursii, la restaurant și să socializăm cu prietenii noștri. 

Mulți părinți sunt îngrijorați de întoarcerea copiilor la școală. Pe de altă parte, sunt în continuare părinți care refuză să-și vaccineze copiii.

Aici este o contradicție, într-adevăr, chiar dacă nu știm dacă cele două tipuri de comportamente se regăsesc la aceiași părinți. În orice caz, cred că cea de a doua reacție are legătură cu lipsa de încredere a cetățenilor români în vaccin. 

Din păcate am observat că în România, dar și în alte țări, nivelul de dezinformare cu privire la vaccinare este destul de mare. Trăim într-o luptă grea a datelor factuale împotriva dezinformării și cred că cea mai bună  abordare, pe lângă cea științifică, este să venim cu mesaje pozitive legate de vaccinare. Este nevoie ca oamenii să vadă cât de multe avantaje ar putea să aibă dacă s-ar vaccina.

Eu nu cred că cei mai mulți dintre oamenii care nu vor să se vaccineze sunt anti-vacciniști. Cred că le este doar teamă sau sunt indeciși.

Ce au făcut alte țări mai bine decât România în privința creșterii ratei de profesori vaccinați și menținerii școlilor deschise?

Avem exemple în lume de țări care au obligat profesorii să aibă certificatul verde (Italia) sau care au avertizat că vor face vaccinarea obligatorie pentru profesori în cazul în care aceștia nu se vaccinează (Franța) care s-au dovedit a fi utile. Pe de altă parte, UNICEF nu poate să susțină niciuna dintre aceste măsuri. Noi mizăm pe educarea profesorilor, copiilor și, sperăm, a părinților.

Susțineți decizia ministrului Sorin Cîmpeanu de a menține școlile deschise chiar și peste rata de 6/1000 de infectare?

UNICEF susține peste tot în lume menținerea școlilor deschise cât mai mult timp, dar cu asigurarea măsurilor de protecție necesare, cea mai importantă acum fiind vaccinarea personalului din școli, a copiilor și părinților sau alte rude apropiate ale acestora. 

Credem că ar trebui să avem mai multă încredere în școli pentru a decide singure dacă se închid sau nu.

Din ce am văzut în vizitele mele în școli din toată țara, acestea sunt cât pot de responsabile pentru protejarea copiilor. Am asistat și la ore online și pot să vă confirm că sunt mai multe dificultăți în desfășurarea acestui tip de învățământ.

Faptul că aproape un an nu s-a făcut școală sau s-a făcut online pentru copiii din mediile vulnerabile este un dezastru. Atât pentru România, cât și pentru celelalte țări cu un procent mare de copii din medii dezavantajate. Astfel de pierderi sunt greu de recuperat. Mai multe studii arată că copiii din mediile vulnerabile au fost cei mai afectați de închiderea școlilor, având cele mai mari pierderi de învățare și cele mai puține șanse să recupereze aceste pierderi. 

România a făcut eforturi semnificative pentru recuperarea acestor pierderi, dar nu cred că sunt suficiente. În plus, noi credem că este nevoie de un plan de remediere  adresat special copiilor din medii vulnerabile, pe lângă cel general implementat până acum de școli și licee. Ne dorim ca UNICEF împreună cu Ministerul Educației și alți decidenți relevanți să înceapă discuțiile despre un astfel de program cât mai curând posibil.

Foto Cover: Pieter Bult și o parte dintre adolescenții care sunt voluntari UNICEF (Arhiva UNICEF)