Manual pe măsură

Manual pe măsură

După ce și-a ajutat fata cu cerințe educaționale speciale să treacă de primii ani de școală, o mamă lucrează manuale adaptate ca să dea mai departe ce a învățat altor părinți și copii.

25.10.2019

De Nicoleta Coșoreanu, ilustrație de Maria Dimancea

Patru copii și tot atâtea formule de salut în engleză. O linie punctată pe care să-ți scrii numele. Câteva formule de prezentare în engleză și două semne: right (dreapta) și left (stânga). Conturul unei case în partea stângă și o școală colorată în partea dreaptă. Mâinile unui copil.

The house is to the left. Casa e la stânga

The school is to the right. Școala e la dreapta.

Și câteva instrucțiuni în josul paginii: „Ajutați copilul să înțeleagă stânga (left) și dreapta (right). Citiți cu voce tare”. 

Așa începe primul manual accesibilizat pentru copii cu cerințe educațional speciale (CES), creat în totalitate de Alina Voinea, 42 de ani, mama unei fete de clasa a cincea care suferă de epilepsie. Manualul de limba engleză cuprinde materia din primul semestru al clasei a patra și pornește de a fișele de lucru pe care Alina le-a pregătit pentru fiica ei, în cei doi ani în care fata a făcut clasa a patra. Nu a promovat clasa prima oară, așa că a fost nevoită să o repete. „Am zis că nu trebuie să o mai repetăm”, își amintește Alina că a zis când fata a început clasa a patra pentru a doua oară.

Conform legislației naționale, sintagma „cerințe educaționale speciale” se referă la nevoile educaționale suplimentare, adaptate individual pentru deficiențe, dizabilități, tulburări sau dificultăți de învățare ori de altă natură ale elevilor. Printre tulburările acoperite de termenul CES se numără dislexia, ca tulburare de învățare, ori cele emoționale sau de dezvoltare (autism, ADHD). În România, elevii cu CES nu beneficiază de manuale adaptate. Pornind de la programa aprobată de Ministerul Educației, profesorul de sprijin este cel care elaborează o programă adaptată în școala de masă. Însă atunci când procesul de elaborare a programei naționale întârzie o lună după începutul anului școlar, iar profesorii de sprijin nu au un ghid pe care să-l folosească pentru adaptarea acesteia, ei nu au suficient timp să se ocupe de fiecare copil pe care îl au în grijă și să pregătească fișe de lucru care să răspundă nevoilor fiecărui copil, spune Alina. Iar toți elevii – fie că au deficiențe de vedere, autism sau dislexie – învață după manualele standard, chiar dacă acestea nu corespund nevoilor lor. Alina a încetat să mai aștepte ca statul să schimbe în bine educația copiilor cu CES. Așa că se folosește de experiența ei ca designer grafic și de toate nopțile în care a căutat fișe de lucru pentru propriul copil, pentru a crea manuale adaptate.

De când a început să meargă la școală, fiica Alinei a tot schimbat clase și școli. În clasa pregătitoare, Alina își amintește de învățătoarea nervoasă, care țipa în clasă la copii. Au plecat de acolo după un semestru și au încercat la o școală privată, singura care a primit fata atunci când Alina a decis să o mute. Doar că, în cei doi ani în care a învățat acolo, spune că fiica ei nu a progresat. Apoi s-au întors la o școală publică din București în clasa a treia, când directoarea le-a ajutat să se descurce cu documentația chiar dacă mutarea a avut loc între semestre. „A fost foarte greu până ne-am găsit un loc”, spune Alina. În perioada în care și-a mutat fata dintr-un loc în altul, Alina a început să poarte un „scut” cu ea în interacțiunea cu autoritățile, care o tot îndemnau să o înscrie la o școală specială. Dar Alina nici nu vrea să se gândească la asta. „Dacă vreau să aibă vreo șansă vreodată, la orice – eu nu o văd stând degeaba – vreau să o văd integrându-se. Și nu poate să facă asta decât dacă are împrejur oameni cu care relaționează. În diversitate. Din momentul în care a intrat în școala de masă – educațional, bineînțeles că progresele sunt după puterea ei –, psihologic, copilul ăsta a înflorit.”

 

Un copil zâmbitor îmbrăcat în robă, cu o tocă pe cap și o diplomă în mână. Clădirea colorată a școlii lângă el. Desenul unei foi de hârtie cu contur verde. Liniatura unui caiet tip II, în partea de jos a paginii.

I am going to school now. Acum merg la școală.

Și instrucțiunile din josul paginii: „Citiți copilului enunțul. Explicați-i diferența între momentul prezent în desfășurare și activitățile obișnuite. Rostiți împreună enunțul accentuând am going și now”.

De când fata ei a început școala, Alina a tot căutat fișe de lucru pe site-uri cu resurse, cel mai adesea pe didactic.ro. Doar că, de exemplu, o căutare pentru fișe de lucru la învățământul primar, la matematică, oferă peste 9.100 de rezultate, în toate formatele posibile. Când acelea nu i-au mai folosit, a început să le creeze de la zero. „Mi-a fost enorm de greu să găsesc toate lucrurile de care avea copilul nevoie”, spune Alina, care estimează că din toate resursele disponibile, cam 1% sunt cele de care ar putea beneficia fata ei. Însă manualele tradiționale nu sunt o opțiune, cel puțin nu atunci când folosesc un limbaj de lemn, din care „sar așchii”, după cum glumește Alina, care nu înțelege de ce o expresie ca „efectuați nu-știu-ce” nu poate fi înlocuită cu „faceți”. Faptul că elevii cu CES nu pot învăța de pe aceleași manuale ca restul copiilor nu face decât să adâncească segregarea. „Segregarea e și în atitudinea pe care o are statul față de așa-zișii copii integrați. Suntem acolo, dar tot segregați suntem”, spune Alina.

O cameră cu un pat și un birou. Un pantof albastru în fața patului. O sticlă roz de cerneală, desenată disproporționat, pe birou. Două săgeți și șase propoziții.

My room is in the house. Camera mea este în casă.

In my room there is a bed. În camera mea este un pat.

On my desk there is pink ink. Pe biroul meu este cerneală roz.

În josul paginii, chiar deasupra numărului ei, sunt instrucțiuni: „Citiți textul împreună cu copilul. Accentuați cuvintele noi. Găsiți împreună în imaginea de mai sus obiectele descrise.”

Alina a început cu manualul pentru clasa a patra după ce a remarcat cât de bruscă e trecerea de la limbajul din manualele de clasa a treia la cel din manualele de a patra. A lucrat la el pe lângă jobul obișnuit – estimează că i-a luat circa 60 de ore de lucru efectiv, de la documentare și crearea metodei la ilustrare și paginare –, iar după ce l-a publicat pe primul încearcă să-și sistematizeze munca la al doilea. „Mi-am planificat să am în principiu 3 ore pe zi alocate proiectului ăstuia.” Își dorește ca oamenii care au nevoie să folosească gratuit aceste resurse, așa că toate manualele sunt disponibile gratuit pe site-ul cereunmanual.ro. Tot acolo, a început să încarce lecții audio adaptate la matematică și afișează progresul înregistrat la manualele în lucru – la matematică, istorie și semestrul al doilea de engleză. Nu a înființat un ONG și nu acceptă donații, însă îi îndeamnă pe cei care vor să ajute financiar să printeze manualele și să le trimită în zonele unde e nevoie de ele. Pedagogii, psihologii, terapeuții cu experiență în lucrul cu copii cu CES sau profesorii pot ajuta la structurarea manualelor adaptate. Iar oamenii pasionați de desen sau graficienii pot ajuta la ilustrații. „Eu cu sau fără ajutor tot duc la capăt asta. Dar am curiozitatea să văd dacă găsesc o mână de oameni cu care pot să fac lucrul ăsta 100%”, spune Alina.

După nopți nedormite, „dansuri administrative” și crearea unor soluții legate de materialele pentru copil, Alina și fiica ei au reușit să treacă de clasa a patra. În timp ce face alte manuale adaptate, Alina lucrează în continuare în paralel la fișe pentru clasa a cincea, pe care le gândește deja ca pe viitoare manuale, și își ajută fata să navigheze prin sistemul școlar. Și speră ca, într-o bună zi, statul să vină cu soluții. „Nu mă aștept la miracole, dar dacă în zece ani vom avea manuale accesibilizate pentru toți copiii, eu o să fiu cea mai happy. Sigur, pentru a mea o să fie puțin cam târziu, dar vor fi alții.”


Cum poți contribui:

  • Poți ajuta la simplificarea și structurarea versiunilor adaptate din diversele manuale dacă ești: pedagog, psiholog, terapeut cu experiență cu copii cu CES, profesor la orice materie sau pasionat de română, matematică, istorie, geografie.
  • Poți ajuta cu ilustrații dacă ești desenator, grafician, pictor sau dacă ești pasionat de desen și știi să transferi ceea ce desenezi în format digital și vectorial.
  • Poți ajuta la înregistrarea lecțiilor citite (versiunile audio).
  • Poți să păstrezi la tine manuale și fișe tipărite, pe care să le trimiți prin curier la adresele pe care ți le comunică Alina.
  • Poți tipări și lega manualele și fișele care sunt deja pe site și le poți aduce Alinei, care să le distribuim cui solicită ajutorul.

În interiorul textului am folosit pentru ilustrare pagini din Manualul de Limba Engleză pentru semestrul 1, clasa a IV-a.

Maria Dimancea

Ilustratoare

Studentă la arte, desenează cu fiecare ocazie în caietul ei de schițe, căutând neobișnuitul in cotidian. În timpul liber visează la forme și compoziții noi care așteaptă să fie descoperite.

Nicoleta Coșoreanu

Reporter

Exploratoare de sisteme. Ale celor de legi, în educație, și ale celor de joc, în sport.  

CUVINTE-CHEIE

CES manual părinte