Despre noile legi ale educației „România Educată” se vorbește încă de anul trecut, când ministru era Sorin Cîmpeanu. După mai multe amânări și dezbateri cu toate părțile implicate, cele două proiecte, pentru învățământ preuniversitar și pentru cel universitar, au ajuns în Parlament în 5 aprilie anul acesta și au fost discutate în procedură de urgență. Asta înseamnă, în mare, că au avut prioritate în fața altor inițiative legislative.
Pentru proiectul de lege pentru învățământul preuniversitar, partidele au dezbătut peste 1.000 de amendamente. Iată cele mai importante schimbări adoptate de către deputați, în comisie:
1. Ministerul s-a răzgândit, exmatricularea a fost reintrodusă în lege
Una dintre cele mai controversate și îndelung discutate măsuri a fost exmatricularea. Propusă de Ministerul Educației și susținută de majoritatea partidelor, prevederea legislativă spune că elevii pot fi sancționați gradual în funcție de gravitatea faptei, de la observație, mustrare scrisă și retragerea bursei la suspendarea pe o perioadă de timp și exmatriculare.
Inițial, tot Ministerul Educației a fost cel care a propus, prin proiectul de lege, exact opusul, interzicerea exmatriculării copiilor din învățământul obligatoriu, adică până la clasa a XII-a. Exmatricularea este interzisă acum prin Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ Preuniversitar (ROFUIP) și din 2019, indirect, prin legea Educației în vigoare.
Măsura vine „ca ultimul resort”, a spus ministrul Educației Ligia Deca, „pentru cazurile cele mai grave”. Elevul dat afară din școală va avea drept de reînmatriculare în anul școlar următor, conform noii legi.
Deca a motivat necesitatea sancțiunii prin exmatriculare prin incidentele care au avut loc în ultimele luni: profesoara înjunghiată de un elev de la Colegiul Național „Ion Creangă” și cea umilită, din Prahova.
2. Confiscarea telefoanelor de către profesori
Anul trecut, ministerul a fost cel care a eliminat din ROFUIP exmatricularea, spunând că „dreptul la educație este de ordin constituțional”.
O altă sancțiune importantă introdusă în lege este confiscarea telefoanelor mobile de către profesori. Elevii nu au voie nici acum să-și folosească telefoanele în timpul orelor, dar noua prevedere vine cu consecințe clare. Profesorul îi poate lua mobilul elevului și preda numai părinților sau tutorilor legali. Regula se aplică doar elevilor din ciclurile primar și gimnazial, pentru liceeni, decizia privind interzicerea telefoanelor rămâne la dispoziția școlii, ca și până acum.
Judecătorul Cristi Dănileț a explicat pentru Școala 9 că măsura este una corectă și legală, tocmai pentru că nu e vorba de „confiscarea” telefonului, ci de „preluarea” lui. Avocatul Cătălin Vlad este însă de părere că regula e neconstituțională, fiindcă nimeni nu poate deposeda un minor de un bun al său fără acordul părinților.
3. Religie la Bac
Tot ce au cerut cultele religioase pentru învățământul preuniversitar au primit de la parlamentari. Religia va fi disciplină opțională la examenul de Bacalaureat pentru elevii de la profil uman, mai exact, ca a treia probă a profilului, cea la alegere, lângă Geografie, Filosofie, Economie și științe socio-umane.
4. A fost eliminată „promovarea diversității”
Din lege a fost eliminată și sintagma „promovarea diversității”, tot la cererea cultelor, care au avut această solicitare printr-o scrisoare deschisă, transmisă la inițiativa Patriarhiei Române încă de la începutul anului.
Propunerea a fost aspru criticată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării: „Vor să șteargă tot ce exprimă zona drepturilor omului și a nediscriminării din legea educației”, a acuzat președintele CNCD, Csaba Asztalos, potrivit Libertatea.
În loc de „promovarea diversității”, legea se referă acum, după modificare, la „respectarea diversității pentru a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante”.
În dezbaterile din Parlament, Ligia Deca a spus că termenul „diversitate” nu poate fi eliminat din lege, așa cum își doreau cultele.
Se mai schimbă, de asemenea, și modalitatea de înscriere la ora de religie. Cererea de înscriere se va face o singură dată și va fi valabilă pentru toată perioada de școlarizare. Practic, elevii nu vor mai face cereri ca acum, la începutul fiecărui ciclu școlar, adică în clasa a V-a, apoi din nou în clasa a IX-a.
5. Admitere la liceu cu examen pentru jumătate dintre locuri
Elevii care termină clasa a VIII-a vor da, după Evaluarea Națională, un examen suplimentar, de admitere la liceu, dacă unitatea de învățământ respectivă își dorește acest lucru. Examenul se va susține pentru ocuparea a 50% dintre locuri, iar prima generație care îl va da este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar 2023-2024.
În prima variantă, cea adoptată de Guvern, pragul este de 60% dintre locuri.
Elevii și părinții s-au opus cu fermitate introducerii acestui examen de admitere, spunând că un nou examen va fi un stres suplimentar pentru copii. S-au opus în comisie și USR și reprezentanții deputaților neafiliați.
Nu reiese clar din lege cum va arăta această admitere, din ce materii se vor da testările și dacă vor exista sau nu clase speciale pentru elevii care le dau, separat de ceilalți 50% de elevi care vor fi repartizați computerizat. „Avem timp să clarificăm, să facem metodologiile și, eventual, să și pilotăm examene”, a spus ministra Ligia Deca, potrivit Edupedu, întrebată de parlamentari despre asta.
6. Program special pentru elevele însărcinate sau elevi părinți
O premieră pentru legea educației, aceasta prevede că elevele însărcinate și elevii care au devenit părinți vor beneficia de un program special, care să le permită să-și continue studiile.
Elevii în această situație vor avea, printre altele, posibilitatea motivării unui număr limitat de absențe, program mai flexibil în grupe speciale, asistență medicală la cabinetele școlii, învățare remedială și în cadrul programelor „Școală după școală” și „A doua șansă”, consiliere școlară și administrativă, prioritate la înscrierea copilului la școală și posibilitatea de a amâna examenele dacă acestea coincid cu perioada de naștere sau de îngrijire a copilului.
Alte modificări aduse legii învățământului preuniversitar:
- elevii din clasele primare și cei din clasa a VIII-a vor învăța, din anul școlar următor, doar în tura de dimineață - a fost eliminată din articolul de lege sintagma „de regulă”, ceea ce lăsa loc posibilității care orele lor să fie organizate și după-amiază;
- transport profesorilor care nu locuiesc în localitatea în care predau va fi decontat de școli, nu de către primării;
- condamnații penal și cadrele didactice sancționate nu pot fi membri în consiliul de administrație al școlii;
- asociațiile elevilor au fost adăugate în lege drept colaboratori ai Ministerului Educației.
Ce se schimbă pentru universități
Discuțiile pe proiectul de lege pentru învățământul universitar au durat mai puțin decât la celălalt proiect, doar două zile, astfel că deputații au adoptat raportul marți, 2 mai. Principalele schimbări pe care le aduce noua lege:
- rectorii vor putea avea doar două mandate, de câte cinci ani, indiferent dacă au fost întrerupte prin suspendare, demitere sau demisie; în prezent, rectorii pot avea două mandate „complete”, de câte 4 ani fiecare, astfel că există situații în care rectorii și-au suspendat mandatele pentru câteva zile, pentru a nu fi complete și să poată candidat pentru un altul.
Cel puțin 10 rectori sunt acum la al treilea mandat din cauza acestui vid legislativ, a scris Edupedu la începutul anului. Această prevedere ar fi urmat să se aplice și rectorilor care sunt în funcție în prezent, însă un amendament depus de PSD a modificat propunerea inițială, a Ministerului Educației, și nu mai ia în calcul și mandatele aflat în drulare.
- persoanele care cumpără sau vând lucrări științifice, referate, lucrări pentru examene riscă amenzi: de la 5.000 la 50.000 de lei pentru cei care cumpără și de la 100.000 de lei la 200.000 de lei pentru cei care vând;
- au fost introduse câteva excepții de la etica universitară, la propunerea PSD: pentru erorile materiale de citare, diferențele de interpretare a datelor.
