Curajul de a merge la școală în Nigeria, unde răpirea elevilor pentru recompensă a devenit o afacere. „Când copiii sunt victimele insurgenților, e foarte simplu ca ei să vadă statul ca pe un dușman”

Curajul de a merge la școală în Nigeria, unde răpirea elevilor pentru recompensă a devenit o afacere. „Când copiii sunt victimele insurgenților, e foarte simplu ca ei să vadă statul ca pe un dușman”

Un atac cu bombă în apropierea unei școli din Kabul, Afganistan, a dus la moartea a 85 de eleve. În Nigeria, în ultima jumătate de an, 600 de elevi au fost răpiți direct de pe băncile școlii de grupări criminale. Sunt știri care rareori ajung în România, aflată la 8000 de kilometri de Nigeria și la 3700 de Afganistan. Activista și experta în securitate Kemi Okenyodo de la organizația West Partners Africa a explicat pentru Școala 9 de ce ei fac tot posibilul ca realitatea din țara lor să fie cunoscută în lume și de ce școlile au devenit o țintă: extremiștii au înțeles că educația este cea mai eficientă armă împotriva lor. 

11.05.2021

de Andreea Archip

Să îți lași sau nu copiii la școală este o dezbatere aprinsă în România în contextul pandemiei Covid-19. Însă la aproape 8000 de kilometri depărtare, părinții nu se confruntă doar cu amenințarea bolii. În nord-vestul Nigeriei, părinților le e teamă să-și dea copiii la școală din cauza amenințării din partea grupărilor teroriste. 600 de copii au fost răpiți de pe băncile școlii în ultimele șase luni. Prețul pus pe viața lor variază între 20 și 20 de mii de dolari. Sumele mici cerute pentru un copil sunt un semn al sărăciei, dar și al faptului că deja s-a instaurat o industrie a cruzimii.

Pentru bandiți, cum sunt numiți acești infractori, răpirile sunt o sursă de venit. Teama de răpiri îi fac pe părinții din nord-estul țării să nu mai vrea să-și dea copiii la școală. În Zamfara, au fost răpiți în decembrie 300 de elevi. Cel care a condus răpirea a fost amnistiat de autorități pentru că s-a predat și a predat și armele. Guvernatorul districtului Zamfara le promitea anul trecut bandiților două vite pentru fiecare armă pe care o predau. Dar asta nu a pus capăt răpirilor. Ba a alimentat și mai mult teama părinților. Acum s-au înscris la examenele naționale din acest an doar șapte copii din toată zona.

Kemi Okenyodo Partners West Africa Nigeria

Foto: Kemi Okeyodo, Partners West Africa

Soluția împotriva răpirilor: educația și dezvoltarea societății

„Regula de aur ar trebui să fie: nu plăti răscumpărarea! Pentru că așa finanțezi o grupare ilicită și, dacă au bani, cumpără arme și se pregătesc pentru un nou atac. Doar că oamenii își vor copiii înapoi”, a spus pentru Școala 9 Kemi Okenyod, director executiv al organizației Partners West Africa Nigeria. Soarta copiilor și a mamelor este o preocupare permanentă pentru organizația condusă de Kemi, care investește în programe de empowerment. „Vrem ca vocile femeilor să fie auzite. La organizația la care am lucrat anterior eram singura femeie care participa la întâlnirile cu autoritățile. Și când am plecat de acolo mi-am spus de ce să nu dau mai multe oportunități femeilor?”

Kemi conduce astăzi o organizație în care 90% dintre angajate sunt femei și toate programele sunt îndreptate spre a sprijini educarea și informarea fetelor și femeilor.

Expertă în securitate și științe juridice, nigeriana luptă și pentru menținerea statului de drept. Crede că grațierea unor criminali nu rezolvă problema răpirilor. Din contră, o alimentează. Criminalii înțeleg că în final nu li se va întâmpla nimic.

Din cauza lor, școala a devenit sinonimă cu pericolul. În această regiune operează și gruparea islamistă Boko Haram care de altfel a dat tonul răpirilor, în 2014. Au răpit atunci 276 de eleve de la școala gimnazială Chibok. Pentru că li s-a plătit răscumpărarea, și alții au început să răpească elevi. Boko Haram este o grupare teroristă cunoscută pentru cruzimea membrilor săi și care militează pentru introducerea legii Șaria, legislației islamice, în întreaga țară și interzicerea culturii occidentale. 

„Unul dintre lucrurile puse constant pe masa discuțiilor este lipsa joburilor, a mijloacelor de trai legale. Decât să faci un program de grațiere pentru o pătură de oameni care au întors armele împotriva civililor și guvernului, mai bine ai începe o fază de dezvoltare a societății prin care să te uiți la cauză”, spune experta.

Acum cei din organizație duc o muncă sisifică pentru a-i convinge totuși pe părinți să își dea copiii la școală. „Nu te poți aștepta la un număr mai mare, dar trebuie să-i încurajezi pe cei care s-au înregistrat. Au fost părinți care și-au recuperat copiii pentru că autoritățile au plătit răscumpărarea. Dar dacă elevii au fost răpiți în drumul spre sau dinspre școală, nu din școală, trebuie să negocieze ei singuri răscumpărarea”, povestește Kemi.

Teama de Covid care a încremenit sistemele educaționale din toată lumea este pe locul II ca preocupare în nordul Nigeriei.

Nu cred că există un efort concentrat pentru a încuraja părinții să-i înscrie la școală. Acum toată lumea încearcă să stea în siguranță. Oamenii își țin copiii aproape cât mai mult posibil. Sunt sigură că pierderile educaționale sunt imense.

Școli distruse în conflict

Programele lor educaționale se îndreaptă către a preveni extremismul violent. Au mai multe centre educaționale, în districtul Adamawa, în care copiii care n-au mers la școală pot recupera materia și apoi să fie integrați în învățământul de masă. Adamawa este una dintre statele din nord afectate de conflictele interne. În Adamawa și alte două state, Borno și Yobe, 802 școli sunt în continuare închise din cauza conflictului, 497 figurează ca distruse și alte 1392 sunt pe lista celor care pot fi reparate, potrivit UNICEF.

În centre sunt primiți copii de orice vârstă care învață limba engleză și matematică, dar și părinții lor, care să capete deprinderi de viață. „Focusul nostru e pe copiii mici, avem o grupă de vârstă și oferim ajutor pentru fete și pentru mamele minore. Vorbim de mamele care au fost violate și care au fost victimele insurgenților, au trebuit să abandoneze școala și le-a fost imposibil să se întoarcă la școală. Încercăm să organizăm cursuri pentru ele”, spune activista.

Literatura de specialitate spune că dacă vrei să previi extremismul violent într-o țară, trebuie să reduci baza de recrutare a extremiștilor. Dar când copiii sunt victimele insurgenților, că poate părinții le-au fost uciși, poate s-au născut în urma unui viol al insurgenților, când copiii devin o sursă pentru recrutare, e foarte simplu ca ei să vadă statul ca pe un dușman, nu un protector.

Țara cu cele mai multe mirese-copil

În urmă cu zece ani, când a început să lucreze în consultanță juridică într-un ONG, Kemi a înțeles cât de important este ca femeile să fie educate și să-și găsească de lucru. În fiecare vineri organizează o întâlnire cu femei din diferite domenii care povestesc despre experiențele lor. „Când scade numărul de fete din școli, crește numărul căsătoriilor aranjate cu copii”, spune Kemi. Nigeria este țara cu cele mai multe mirese-copil din lume. Se estimează că ar fi 22 de milioane de fetițe căsătorite forțat acolo. Vorbim de o țară cu o populație de peste 200 de milioane, în care mai bine de 10% sunt fetițe căsătorite.

Pandemia a adâncit prăpastia. 28 de milioane de elevi nigerieni sunt înscriși în școli publice și private. Înainte de criza sanitară, se estima că 10,5 milioane nu merg la școală. Acum s-au  adăugat alte trei milioane.

Eleve nigeriene

Femeile au devenit și mai vulnerabile în pandemie. Cele care stăteau în aceleași locuințe cu agresorii nu au avut voie să raporteze faptele de violență poliției în timpul stării de urgență. „Poliția avea o directivă de la inspectoratul general care spunea că doar cazurile importante pot fi reclamate, adică omorurile și omorurile prin imprudență, dar cu siguranță nu violența sexuală și de gen. Așa că violența împotriva femeilor n-a ajuns să fie identificată și reclamată fiindcă nu erau considerate cazuri importante.”

Mai mult, grupul de lucru pentru a ține sub control pandemia nu a avut inițial în componență pe nimeni de la Ministerul Afacerilor pentru Femei și Dezvoltarea Socială.

„Din start am văzut că nu s-au gândit la problemele femeilor. Și asta a afectat programele noastre pentru victimele violenței care aveau nevoie de permisiunea statului de a putea muta și a avea acces la victime și a le duce în adăposturi”, povestește Kemi.

Partners West Africa asigură și consiliere juridică femeilor care se confruntă cu diferite probleme, de la violența domestică, la drepturile angajaților și relația proprietar-chiriaș. În acest moment, caută „he for she advocates”, adică susținători bărbați ai cauzei. 

Foto: Shutterstock

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

nigeria, afganistan, bomba la scoala, rapiri elevi nigeria, kemi okenyodo, partners west africa

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile