Mai mulți părinți au trimis în mai, anul acesta, o solicitare la Inspectoratul General al Municipiului București (ISMB) și la Colegiul German Goethe din Capitală pentru suplimentarea numărului de locuri la clasa pregătitoare a acestui liceu cu predare în germană. Aici toate materiile se studiază în germană, mai puțin limba română.
Motivul solicitării: dintre cei 159 de copii care au dat proba de limbă, 100 au fost admiși și au ocupat toate locurile disponibile, „în conformitate cu planul de școlarizare aprobat de ISMB” pentru 2022-2023. Numai cei care au primit de la 71 de puncte în sus au intrat la pregătitoare, spre deosebire de anul trecut, când ISMB a suplimentat numărul de locuri și pentru cei cu 70 de puncte.
Tot mai mulți părinți aleg să învețe copiii lor o altă limbă decât engleza, iar germana este una dintre cele preferate. 2631 de elevi studiau germana ca limbă maternă în București, arată raportul Starea învățământului pe 2020-2021. Cu aproape 300 de elevi în plus față de 2019-2020.
În prezent, în România, germana este a treia cea mai studiată limbă în preuniversitar, după engleză și franceză, conform datelor Guvernului. Această limbă străină e în topul căutărilor și pe piața muncii, după cum scrie și eJobs, platformă de locuri de muncă. Mai mult, principalul partener extern de afaceri al țării noastre e Germania.
Școala 9 a vorbit cu câțiva părinți care au făcut solicitarea pentru locuri în plus despre motivul pentru care au ales limba germană și Colegiul Goethe. Aceștia au discutat sub anonimat, pentru că nu vor ca declarațiile lor să afecteze în vreun fel parcursul educațional al copiilor – respinși la Goethe – în viitor.
Istoria acestui colegiu german cântărește mult și azi
Colegiul German Goethe din București este o instituție preuniversitară de stat din centrul orașului, cu clase de grădiniță, școală gimnazială și liceu. Se consideră succesorul primei școli germane din București, fondată acum 240 de ani pentru comunitatea evanghelică luterană germană. Minoritatea din București are prioritate la înscriere, însă și mulți elevi din familii vorbitoare de germană își încep studiile aici încă de la grădiniță.
Criteriile de departajare pentru preșcolari sunt apartenența etnică și ca părinții să fi absolvit un liceu sau o facultate cu predare în germană. În acest an, de pildă, la cele două grupe mici existau 40 de locuri. Apoi, condițiile ca să intri la pregătitoare sunt frecventarea unei grădinițe în germană și nota de trecere la interviu.
De obicei, părinții celor care urmează grădinița în germană vor ca aceștia să continue să învețe la o instituție cu predare în această limbă. Este și cazul copiilor înscriși să susțină un interviu de limbă pentru admiterea la pregătitoare la Colegiul Goethe. Ei au avut de răspuns în fața unei comisii la întrebări despre un basm sau o poveste preferată, au spus câțiva părinți pentru Școala 9. Părinții mai susțin că viitorii elevi n-au primit destule întrebări și sunt nemulțumiți de rezultatele probei de pe 13-15 mai.
În București există doar trei școli publice cu clase cu predare în germană, însă pentru părinți prima opțiune rămâne Colegiul Goethe „pentru renume”, dar și pentru că au încredere mai mare în profesorii de aici. E primul pe listă, chiar dacă aproape în fiecare an se discută în spațiul public despre „neregulile de la admitere”, la diverse clase, și apar acuzații că s-ar intra „pe bani și pile”.
Liceul a refuzat un dialog cu Școala 9 pe tema admiterii și a popularității sale. ISMB a transmis că proiectul planului de școlarizare se dezbate și se aprobă întâi în colegiu, după care ajunge la inspectorat pentru analiză.
Sunt sub 50 de locuri în celelalte două școli
La celelalte două instituții din Capitală, unde se predă în germană, sunt mai puține locuri la pregătitoare: între 22 și 25 la Școala gimnazială „Elena Văcărescu” și 22 la Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță”. În prima etapă de admitere, la aceste două școli rămân locuri libere, după care, de obicei cei care pică examenul la Goethe, susțin un interviu. De exemplu, în acest an, la „Elena Văcărescu”, s-au ocupat inițial 15 locuri și au mai rămas șapte libere. Pentru acestea s-au înscris 17 preșcolari.
Copii de 6-7 ani trec, astfel, la interval scurt de timp, prin emoțiile și stresul cauzate de două interviuri în germană.
„Îmi imaginez că Goethe, fiind de profil, dispune de alte resurse decât celelalte școli”
„Am optat pentru limba germană maternă și nu o altă limbă străină, pentru că e o limbă mai greu de învățat dacă nu o faci de mic”, spune una dintre mamele care au semnat solicitarea și care au atenționat inclusiv Ministerul Educației.
Legat de oportunitățile profesionale, subliniază că germana reprezintă un avantaj. „În perspectivă cred că economia noastră va avea nevoie de vorbitori de germană. (...) Engleza o va învăța oricum, poate încă o limbă străină. Mai târziu el își decide drumul. Datoria mea este să-i deschid cât mai multe orizonturi pentru ca el să poată alege ce i se potrivește. Cu siguranță a ști o limbă străină ca un nativ, fie germană, fie o alta, îți poate oferi niște perspective profesionale pe care altfel nu le-ai avea”, mai spune aceasta.
I s-a părut un pas firesc, după ce copilul a terminat grădinița la Colegiul Goethe, să continue în aceeași școală. Și nu consideră că în clasele primare există diferențe majore între cele trei instituții cu predare în germană.
„Mai departe de clasa a IV-a, îmi imaginez că Goethe, fiind de profil, dispune de alte resurse decât celelalte școli”, mai precizează femeia. „Goethe este o școală renumită pe matern germană, în primul rând pentru că e cam singura care are și liceu matern-germană. Nu atât reputația sau standardele îi ridică cota, cât poziția de monopol aproximativ pe piață, dacă mă pot exprima așa. În fond, de-aici și abuzurile de poziție”.
„Cred că limba germană poate să îi ofere în viața de adult un avantaj competitiv”
Un tată al cărui copil a ajuns, de asemenea, pe lista cu elevi respinși la Goethe confirmă că cei care pică admiterea aici „se înghesuie” la celelalte două școli.
„Am ales Colegiul Goethe pentru renumele pe care îl are. Sau îl avea”, explică acesta. El și partenera sunt vorbitori de germană și vor ca și copilul să învețe limba. „Cred că limba germană poate să îi ofere în viața de adult un avantaj competitiv”, mai precizează părintele. Au vrut să studieze aici și pentru că nu și-ar permite să plătească mii euro pe an la o școală privată. „Și alte persoane din familia noastră au urmat Colegiul Goethe. În trecut, era cotat ca fiind un colegiu foarte bun”, mai spune el.
„Eu am făcut doctoratul în Germania, vorbesc limba germană”, povestește mama unei fete care nu a trecut de proba interviului. „Germana e o limbă grea, poate să o învețe mai ușor când este mică, de aceea am vrut să urmeze Colegiul Goethe. Franceza o învăț eu, engleza o poate învăța oricine. În ultimii ani, Goethe a fost foarte căutat, ni s-a părut cea mai bună opțiune pentru copil”, încheie ea.
O altă mamă menționează că știa că sunt „nereguli” la admitere, dar că au surprins-o rezultatele. Continuitatea e principalul motiv pentru care își dorea să intre aici copilul ei, unde ar fi putut să rămână până în clasa a XII-a. La Școala „Elena Văcărescu”, în schimb, ar fi urmat doar gimnaziul, iar „Liceul «Vlahuță» este destul de slab cotat după clasele I-V”, spune aceasta.
„Noi nu putem să le asigurăm matematica în germană la gimnaziu”
Nelu Gabriel Rizea, director-adjunct al Liceului „Alexandru Vlahuță” din București, spune, pentru Școala 9, că în clasa cu predare în germană de la pregătitoare vin și câțiva etnici, dar mai mult copii cu părinți care stăpânesc limba. Până în clasa a IV-a, învățătoarea le predă toate materiile în germană, dar la gimnaziu situația se schimbă.
„Goethe e o școală cu tradiție în limba germană, cred că au mai mulți profesori la gimnaziu care predau în germană decât la noi, de exemplu, de biologie și de alte materii, cum ar fi matematică. Noi nu putem să le asigurăm matematica în germană la gimnaziu”, explică directorul. „Avem un profesor care predă geografie în germană”.
Cu privire la candidați, explică el, cererea diferă de la an la an. În 2021, au avut 23 de candidați pe 22 de locuri și au organizat testarea. Anul acesta, au rămas cu opt locuri libere după prima etapă, pe care, ca de obicei, le vor ocupa copiii care n-au luat proba la Colegiul Goethe, în urma unui interviu.
