Să se dea examen sau să se promoveze cu media anilor anteriori?

Să se dea examen sau să se promoveze cu media anilor anteriori?

În contextul pauzei școlare provocate de pandemie, în care elevii au beneficiat sau nu de educație online, în funcție de posibilități și alți factori, ar trebui elevii din anii terminali să susțină examenele naționale? Sau ar fi mai bine să promoveze pe baza mediilor obținute în precedenții patru ani de studiu?

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, la sfârșitul lunii trecute, că școlile rămân închise, mediile se vor încheia cu notele existente, dar examenele naționale – Evaluarea Națională și Bacalaureatul – se vor desfășura conform calendarului inițial, stabilit înainte de pandemie. Astfel, examenul de Evaluare Națională va începe pe 15 iunie, cu proba scrisă la limba și literatura română, iar Bacalaureatul pe 22 iunie, cu aceeași probă. Elevii din anii terminali, a mai spus președintele, au opțiunea de a se prezenta la școală între 2 și 12 iunie, pentru a face pregătire pentru examene. De la acea declarație, internetul s-a împărțit în două: pe de-o parte, sunt cei care sunt în favoarea susținerii acestor examene, pe de alta, cei care vor anularea lor și folosirea mediei din anii de studiu precedenți pentru promovare. Circulă online cel puțin două petiții (1, 2) care cer înlocuirea examenelor cu mediile, care au adunat împreună aproximativ 29.000 de semnături, un fost ministru acuză „mafioții” din educație care ar avea un interes să nu se țină examenele, iar pe grupurile de părinți aproape că nu se mai discută despre altceva. 


Așadar, care sunt argumentele pentru susținerea examenelor și care sunt cele împotrivă? 


Răspund Cristina Tunegaru, profesoară de limba și literatura română la școala din Petrăchioaia, Ilfov, respectiv Sebastian Țoc și Bogdan Florian, cercetători și cadre universitare care predau, printre altele, cursul de Politici Educaționale la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (găsiți aici raportul lor integral despre sistemul educațional în timpul pandemiei).


Care este opinia ta?
Votează pro Votează contra

Vezi comentariile din

31% pro
69% contra

Opinia Pro

Cristina Tunegaru

Opinia Pro

Cristina Tunegaru este de părere că examenele naționale ar trebui susținute pentru că, fiind corectate și notate de un profesor străin, reprezintă un mijloc de evaluare obiectiv. În schimb, notele și, implicit, mediile nu reflectă nivelul real de competențe al elevului.

 

Notele primite de elevi în școală nu sunt și nu trebuie să ajungă un scop în sine, obiectivul școlii este educația; evaluarea și stimularea prin note e doar unul din multele instrumente pe care profesorul le folosește. Când avem de-a face cu o competiție și o ierarhizare a locurilor limitate disponibile în liceele dorite, evaluarea trebuie sa fie una echitabilă și adecvată acestui scop, nu una care să distorsioneze procesul de educație și să favorizeze abordările incorecte.

 

În aparență, prin note evaluăm competențele elevului, ceea ce el știe să facă. Evaluăm, de exemplu, măsura în care elevul utilizează corect limba română în scrierea unui text. Astfel, un elev ar trebui să primească aceeași notă, indiferent de școala în care învață. Realitatea însă este alta: același copil va primi note diferite lucrând cu doi profesori diferiți; școala, nivelul clasei, așteptările profesorilor sunt variabile care influențează nota.

 

Între mediile anuale și notele de la examene există adeseori diferențe îngrijorătoare. Elevi care au medii anuale peste 8 abia reușesc să obțină 5 la examenul național. Ce se întâmplă în aceste situații, cum se explică diferența de notare?

 

Dacă permitem ca mediile anuale să fie singurul criteriu de ierarhizare, creăm un sistem de educație injust, în care profesorii vor fi presați să ofere note bune, uneori pe alte criterii decât cele educaționale. Caragiale ar fi, în acest caz, mai mult decât prezent, și mă gândesc la celebrul „Lanț al slăbiciunilor", la intervențiile, discuțiile, jocurile de putere prin care se pot modifica rezultatele evaluărilor, atunci când evaluarea e realizată numai de profesorul de la clasă.

 

Evaluarea Națională și Bacalaureatul sunt, în acest moment, singurele mijloace obiective de evaluare. Corectarea și notarea sunt realizate extern, de un profesor străin, iar subiectele naționale generează o grilă națională.

 

De asemenea, consider că este necesară o rediscutare a materiilor de examen, a conținuturilor și a manierei de evaluare. De ce să dăm Evaluare la Română și Matematică? Ce relevanță au subiectele de tipul speciilor literare? Sunt copii extrem de talentați la alte discipline, limbi străine, științe și altele. Cum pot demonstra acești copii că sunt și ei talentați și capabili, dacă examenul de la sfârșitul clasei a VIII-a verifică doar Româna și Matematica?


Opinia Contra

Sebastian Țoc

Opinia Contra

Sebastian Țoc și Bogdan Florian consideră că susținerea examenelor după pauza școlară cauzată de pandemie ar adânci inegalitățile oricum mari între elevii cu posibilități socio-economice (care au beneficiat de educație online cât au fost închise școlile) și cei fără (care au întrerupt aproape total contactul cu școala).

 

Pe scurt despre evaluare în contextul pandemiei de SARS-COV-2:

 

1. Principala întrebare la care trebuie dat un răspuns înainte de a susține o poziție în dezbaterea derulării evaluărilor de la sfârșitul anului școlar este: Care este obiectivul acestei evaluări? De ce îi supunem pe copii acestei experiențe? În funcție de răspunsul la această întrebare, putem să vedem dacă merită riscul de a expune sute de mii de persoane posibilității de a fi infectate cu SARS-CoV-2.

 

2. Argumentele pro sau contra pot veni din mai multe direcții: echitatea și egalitatea de șanse, psihologie, administrarea sistemului educațional și sănătatea publică. Considerăm că argumentele legate de sănătatea publică ar trebui să fie prioritare. Cu toate acestea vom dezvolta pe scurt și alte argumente.

 

3. Din perspectiva egalității de șanse, se justifică anularea evaluărilor naționale? Noi credem că da. Pe de o parte, știm că Evaluarea Națională generează o diferență de 1,6 puncte între elevii din mediul rural și cei din cel urban. Asta înseamnă că în ciclul secundar (liceal) al învățământului, elevii din mediul rural pornesc cu un serios dezavantaj, neavând acces la repartizarea într-o unitate școlară considerată „de calitate”. În condițiile în care în ultimele patru luni elevii au fost izolați, ne așteptăm ca rezultatele la Evaluarea Națională să fie și mai mult în defavoarea acelor elevi care nu au avut acces la „lecții online” sau măcar la comunicare prin servicii de mesagerie pe telefon cu cadrele didactice. Acești elevi au fost complet deconectați de la școală/activități educative. Ne așteptăm, de asemenea, ca, în cazul multor elevi, familia să nu fi fost o sursă de sprijin în continuarea activităților educaționale. Nivelul de educație al părinților, resursele de care dispun gospodăriile ne arată că șansele de a beneficia de condiții similare de pregătire în cazul multor elevi NU au existat. În aceste condiţii, nu putem fi de acord cu derularea unei testări unitare pentru toată lumea. Rezultatul va fi perpetuarea unui sistem liceal și mai segregat decât de obicei.

 

4. În ceea ce privește examenul de Bacalaureat, există argumentul conform căruia, dacă acorzi anul acesta diploma de bacalaureat în baza mediei claselor IX-XII se va produce o distorsiune foarte mare la nivelul sistemului. Se argumentează că, dintr-o dată, vor încerca să profite de acest moment toți elevii slab pregătiți care, în anii anteriori, nu au reușit să obțină diploma de Bacalaureat. De asemenea, potrivit acestei linii de argumentare, se pare că există un grup ocult de interese care va folosi acești oameni pentru a îi înmatricula în universitățile cu o calitate îndoielnică și a le menține pe acestea funcționale. Este un punct de vedere pe care nu îl vom comenta. Putem spune doar atât: datele existente arată că DOAR 17% din elevii din promoțiile anterioare se prezintă într-un an să susțină examenul de Bacalaureat. Cu alte cuvinte, aproape 1 din 5 elevi care nu reușesc să obțină diploma de Bac se mai întorc să încerce obținerea acesteia. Mai mult, știm deja că doar 40% dintre persoanele care domiciliază în mediul rural se înmatriculează la o facultate după obținerea diplomei de Bacalaureat.

 

5. Din punct de vedere psihologic, este important să subliniem faptul că principala teorie care stă la baza organizării actuale a sistemului de învățământ este cea a „curbei învățării”. Numeroase studii indică faptul că, între lunile septembrie-mai se produce o acumulare de cunoștințe progresivă. Aceasta este urmată în lunile vacanței de vară de o perioadă de „pierdere”, care este urmată apoi de o nouă acumulare. Trebuie să avem în vedere că, în acest an, elevii au „acumulat” cunoștințe până în luna februarie. În luna iunie, însă, elevii se vor afla în zona descendentă a acumulării de cunoștințe, datorită deconectării școlare. Este, după părerea noastră, complet inutil să testezi elevii după patru luni de pauză, mai ales cu privire la niște cunoștințe pe care le-au învățat (teoretic) pînă în luna decembrie. Ce rezultate vor obține, nu doar cei dezavantajați, dar chiar și elevii privilegiați care au menținut întrucâtva legătura cu școala?

 

6. La final, cel mai important aspect – sănătatea publică. Pentru ce expunem sute de mii de persoane riscului de contaminare? Nu e vorba aici doar de elevi, ci și de cadrele didactice, de părinți. Chiar dacă norme de distanțare vor fi impuse și, sperăm, respectate, chiar dacă elevii vor intra pe rând în sălile de examen și vor fi maximum zece într-o sală, chiar dacă vor fi dotați toți cu măști și vor avea dezinfectant pentru mâini, astfel încât să se poată dezinfecta după fiecare strănut și chiar dacă cadrele didactice vor fi și ele echipate corespunzător, cu măști, mănuși, scuturi faciale – e greu de crezut că, la ieșirea din sala de examinare, pe stradă, elevii nu vor interacționa. Trebuie să înțelegem, uman, că vorbim despre tineri și tinere care nu s-au mai întâlnit față în față de patru luni. Socializarea nu va putea fi oprită. Mai mult, ce se va întâmpla în zone carantinate, de exemplu, în Suceava? Cum vor putea elevii și elevele din Suceava să susțină examenele în aceleași condiții ca și colegii și colegele lor care nu au experimentat carantina?

 

Ce spun studiile care analizează impactul negativ al segregării?

 

1. Scorurile la teste precum Evaluarea Națională sunt puternic influențate de caracteristicile socio-familiale și puțin influențate de școală. În acest context, repartizarea la liceu pe baza notei de la Evaluarea Națională, mai ales într-o societate polarizată socio-economic și în contextul în care învățământul e obligatoriu și, teoretic, toată lumea trebuie să continue, duce la segregare socio-economică între licee.

 

2. Segregarea influențează negativ elevii dezavantajați, care ajung să fie izolați în școlile și liceele cele mai slabe. Uitându-ne la compoziția socio-economică a școlii, putem prezice ratele de absolvire sau ratele de admitere la facultate.

 

3. Elevii dezavantajați care învață în licee mixte au o probabilitate mai mare să aibă rezultate bune decât cei care învață în licee segregate. De asemenea, în școlile mixte, elevii sunt expuși la un mediu care le oferă acces la rețele de capital social și cultural care pot să genereze oportunități educaționale și competențe civice.          



 
 

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile