Două mame povestesc de ce au ales homeschoolingul: „Școala românească are nevoie de un update, mai ales la relația profesor-elev”

Două mame povestesc de ce au ales homeschoolingul: „Școala românească are nevoie de un update, mai ales la relația profesor-elev”

La începutul anului, doi părinți din Bihor primeau o condamnare la patru luni de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, fiindcă și-au retras copiii de la școală și i-au înscris pe o platformă internațională de învățământ la domiciliu. Cazul a ridicat problema legalității homeschoolingului în România, lăsat într-o zonă gri. Fără să existe o statistică oficială, sute de familii din România au ales să-și educe copiii acasă. Două mame au povestit pentru Școala 9 experiența lor. 

13.03.2024

de Andreea Archip

Ana Maria Frânca a revenit în România în urmă cu doi ani din Anglia, unde a studiat și lucrat, și s-a stabilit în Prahova. „Mi-am dorit copiii mei să nu aibă parte de sistemul de educație, de bullying-ul, comparațiile, frica și teama de profesori, nedreptatea plus excesul de informații cu care sunt bombardați încă din clase primare”, spune mama. 

Face homeschooling cu cei doi copii, fetița de 5 ani și băiețelul de 3 ani, printr-o aplicație online la care adaugă fișe de lucru plus diferite activități petrecute în natură. Anul acesta și-a înscris fetița și la cursurile unei platforme online de homeschooling, numită școală-umbrelă, „pentru a fi acoperită din punct de vedere legal.”

În noua lege a educației este specificat expres că se poate organiza învățământ cu frecvență la domiciliu doar „în situații care țin de starea de sănătate a preșcolarului/elevului”, iar potrivit Regulamentului de organizare a unităților de învățământ, părinții care nu asigură școlarizarea elevului pe parcursul celor 13 ani obligatorii de școală, adică de la pregătitoare la clasa a 12-a, pot fi sancţionați „cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori ori este obligat să presteze muncă în folosul comunităţii.” 

De asemenea, Codul Penal pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă penală părintele care, în mod nejustificat, îl retrage sau îl împiedică prin orice mijloace pe copil să urmeze cursurile învățământului general obligatoriu. 

Așa că majoritatea părinților își înscriu copiii la aceste platforme care funcționează legal în străinătate, după ce i-au scos din învățământul de stat românesc, susțin diferite examene și apoi încearcă să le echivaleze. 

Program pe ore în fiecare zi

Ana Maria e conștientă că este privilegiată fiindcă își permite să stea acasă, să plătească și înscrierea pe aceste platforme și să petreacă timp cu copiii. 

Costurile pentru cursurile online pe care le accesează părinții care au ales acest tip de învățare variază între câteva sute de dolari pe an și până la mii, în funcție de platforma aleasă.  

„Noi am ales o platformă destul de avantajoasă ca preț, dar care îmi și oferă libertatea în a-mi alege curricula pe care mi-o doresc. O să fim înscriși la această umbrelă până vom termina clasa a 8-a, eu fiind principalul tutore, după care voi opta pentru o școală acreditată unde va avea profesori individuali”, își expune planurile mama. 

Programul lor zilnic este stabilit pe ore: se trezesc la ora 8, iau micul dejun, la 9 încep cu matematica, „materia ei preferată, apoi limba engleză și științele sociale - arte, muzică, desen, poezii. „Fetița are anumite sarcini pe care le îndeplinește, ori gătim împreună, după care vizităm diferite parcuri sau avem întâlnire cu alți copii pentru a socializa. Odihnă la prânz, iar eu îi citesc vreo trei povești în cursul unei zile și are voie o oră pe zi la anumite emisiuni alese de noi, părinții.”

Așa se întâmplă cinci zile pe săptămână. Ana Maria e mândră de progresul fetiței: „Știe deja să citească, să scrie și trei limbi străine, asta la doar 5 ani. Eu încurajez aceasta formă de învățământ și mi se pare cea mai înțeleaptă decizie pe care am luat-o împreună cu soțul meu.” 

Ce-i place cel mai mult la învățarea la domiciliu este că poți să personalizezi și să adaptezi activitățile. „Ne putem concentra pe nevoile copilului, pe stilul de învățare, pe interesele copilului”, spune aceasta. 

Pro și contra homeschooling

Spune că a citit și studii care arată beneficiile homeschoolingului. „Acest lucru îmi dă o foarte mare încredere că decizia pe care am luat-o este cea mai potrivită pentru copiii mei. Iar facultățile din afară caută foarte mult elevi care au urmat această formă de învățământ, așa că nu îmi fac griji pentru viitorul lor, plus că îmi doresc ca cei doi copii ai mei să fie independenți.”

În SUA, unde sistemul de homeschooling înregistrează o creștere constantă de câteva procente pe an din populația școlară, cu peste 3 milioane de copii de școală generală și liceu care învață acasă, există nenumărate studii care arată avantajele și dezavantajele acestuia. 

Printre avantaje sunt flexibilitatea, apropierea de familie și comunitate, adaptarea la nevoile copiilor. Ca dezavantaje sunt însă lipsa unui cadru legal clar, privarea copiilor de anumite resurse de învățare sau de socializare în condiții de viață reală. 

Pentru Ana Maria Frânca, acest din urmă dezavantaj este ultima grijă. „Nu am absolut nicio temere în privința socializării, iar dacă mi-ați cunoaște copiii v-ați da seama despre ce vorbesc.” 

„Noi, ca societate, ne-am configurat sistemul educațional pentru a eșua”

Spune că o încurajează în fiecare zi să continue acest drum atitudinea fetiței ei față de învățare, entuziasmul ei. „Miezul problemei este că noi, ca societate, ne-am configurat sistemul educațional pentru a eșua. Nu există nicio modalitate de a dezvolta un sistem de învățământ unic, deoarece noi, ca persoane, suntem atât de diferite, iar atunci când punem copiii într-un sistem și fiecare copil primește același tratament, învață aceleași lucruri în același mod, în același timp, pur și simplu nu are sens.”

În ceea ce privește degetul acuzator îndreptat spre sistemul de educație la domiciliu, Ana Maria crede că autoritățile mai degrabă ar trebui să caute soluții pentru abandonul școlar: „Tot ce îmi doresc din partea sistemului este un singur lucru și anume, să se axeze pe cei peste 300.000 de copiii care nu beneficiază de absolut nicio formă de educație din cauza sărăciei și să nu se mai preocupe atât de mult de educația privată pe care o oferim noi, cei din domeniul homeschoolingului pe cheltuiala noastră.”

Șase copii și o mamă-tutore

Corina∗ locuiește într-un sat din regiunea Moldovei și are șase copii. Deși urmărește fenomenul homeschoolingului din 2013, odată cu pandemia s-a decis să facă acest pas. „În 2020, la începutul anului școlar, am luat hotărârea și am trecut la fapte”. 

A făcut cerere la conducerea școlilor unde avea copiii înscriși pentru a-i retrage și și-a făcut abonament online pe o platformă educațională. Apoi a cumpărat manuale românești și alte materiale ajutătoare „pentru că doream să fie cumva în pas și cu ceea ce se studiază în România”. 

Ea însăși absolventă a școlii românești, spune că i-a simțit pe propria piele carențele. „Metodele de predare și învățare sunt destul de învechite, școala românească are nevoie de un update la tot. Dar mai ales o îmbunătățire a relațiilor profesor-elev. Am cunoscut profesori pentru care copiii școlii făceau chetă să-i ia cadou de ziua lui și m-am întrebat în acel moment ce are acel profesor și nu au ceilalți? Cum de copiii care sunt priviți mereu ca răufăcători la grămadă au putut să se organizeze și să scoată din ei așa ceva?”, spune femeia. 

„Profesorii să iubească ceea ce fac, nu să predea plictisiți și cu gândul la ziua de salariu și să nu-i mai intereseze nimic”, spune femeia. 

A crezut atunci, în 2020, că homeschoolingul este soluția și a mers înainte. „Am creat un program și orar zilnice în care, după masa de dimineață, copiii lucrau de sine stătător sau ajutați - cei mici, pe platforma educațională, cel puțin o jumătate de oră sau o oră la materiile de pe platformă, respectiv la matematică, științe sau limba engleză. Apoi, în funcție de orarul propus, studiau și la materiile în limba română. Le-am procurat inclusiv caiete de lucru pe lângă manual ca să aplice ceea ce învață din manual”, povestește programul zilnic Corina. Ea era cea care îi ajuta când se împotmoleau. 

Deși are studii în Administrație, spune că mereu i-a plăcut să lucreze cu copiii. 

„La matematică, platforma oferea explicații în caz că făceai ceva greșit la vreun exercițiu. Dădea explicații pentru forma corectă sau răspunsul corect și nu te lăsa să mergi mai departe până nu se asigurau că ai înțeles”, explică tânăra mamă.  

Ea era responsabilă și cu înregistrarea evoluției fiecărui copil, punea și note într-un catalog. „Progresul pe platformă era analizat de platforma educațională. După ce treceau de temă, primeau o dovadă pentru asta pe emailul meu. La materiile pe care le făceam suplimentar trebuia să-i notez eu în catalogul online al școlii unde erau înscriși.”

Planul era simplu: „Mi-am propus doar ca zilnic copiii să învețe ceva nou, să aibă progres educațional, să crească în cunoștințe”. 

Pasul următor: echivalarea studiilor

Spune că fiica ei cea mare de 19 ani, care în sistemul clasic ar fi trebuit să fi absolvit liceul, este deja în procesul de echivalare a ceea ce a învățat. „Tocmai a terminat de susținut două examene A Level (Advanced Level Qualification pentru elevii de peste 16 ani), unul la psihologie și unul la istorie. Urmează să trecem și prin echivalare. În mod normal nu ar trebui să existe probleme. Am sunat de două ori la Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED) și mi-au spus să vin cu cele două diplome de examen și se echivalează cu Bacul românesc”, spune Corina.

Școala 9 a transmis o solicitare către CNRED și Ministerul Educației cu privire la echivalarea studiilor realizate în acest sistem, dar până la momentul publicării materialului nu am primit un răspuns. 

Când simțea că „elevii” se plictisesc, rotea activitățile, făcea altceva decât ceea ce planificaseră: „De exemplu, putea fi o zi în care mergeam într-o excursie, pentru că și asta avea un scop educativ. Eu în permanență discut cu ei pe orice temă, dacă mă întreabă ceva și nu știu, căutăm împreună răspunsuri. Am investit în multe cărți și enciclopedii.”

Copiii au cerut să revină la școala clasică

Cu excepția fetei celei mari care a trecut prin trei ani în sistemul homeschooling, ceilalți și-au dorit să se întoarcă în învățământul de masă. 

„Acest sistem nu se potrivește oricărui copil. De exemplu, sora imediat ca vârstă după cea care a susținut A Level a ținut neapărat să o reînscriu în sistem, nu se putea acomoda cu statul acasă. Ținea legătura cu foștii colegi și le simțea lipsa. Asta era la începutul clasei a zecea. A stat doar un an acasă și apoi s-a întors la liceu. Acum este clasa a 12-a și e printre cei mai buni copii din clasă la învățătură. Vrea să dea anul acesta la Geologie-Geofizică”, povestește mama. 

Anul următor, au vrut și copiii mai mici înapoi la școală și Corina le-a respectat dorința. Acea perioadă de învățare acasă a fost una liniștită pentru mamă măcar dintr-un punct de vedere: „Nu mai trebuia să alerg la clasa fiecăruia cu flori peste flori și cu tot ce presupunea începutul anului școlar! Eram liniștită că-i am lângă mine, era și pandemia”.

În plus, chiar fără să fi ales asta, din pricina pandemiei, toți părinții făceau homeschooling cu copiii în acea perioadă, amintește Corina. „Una dintre fetițe a făcut clasa 0 online, la începutul pandemiei. În acea jumătate de an în loc să-i facă plăcere școala, a început să refuze să citească sau să-și facă temele. Noi toți părinții făceam pe educatorii acasă.”

Spune și că homeschoolingul nu se potrivește oricărui părinte și că ea oricum nu și-a propus vreodată să-i înlocuiască pe profesori. „Le-am spus tuturor că nu e pentru oricine. Trebuie să-ți asumi educația atunci când apuci pe calea asta. Copiii vor crește și te vor învinui dacă nu i-ai ajutat să devină oameni educați, să se poată reintegra oricând în societate. Cine își permite să stea acasă de dragul lor și are capacitatea să îi ajute, să o facă. Cine nu se simte în stare, să nu o facă.” 

∗Corina este un nume fictiv, deoarece mama și-a dorit să-și păstreze anonimatul. 

Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro. 

Andreea Archip

editor coordonator

A terminat Facultatea de Jurnalism la Iași. Până la Școala 9, în cei 18 ani de presă, a fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, a fost reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și Libertatea. 

CUVINTE-CHEIE

homeschooling, experienta homeschooling, avantaje dezavantaje homeschooling, invatamant la domiciliu romania, legislatie homeschooling

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile