Elevă fiind, așteptam vacanțele cu o sete de aventură, de mers la mare, la munte și la schi; din postura de studentă, acum regret că nu am luat suficient din școală. Îmi pare rău că am chiulit de la orele de franceză, iar acum trebuie să îmi strâng bani pentru un curs avansat de limba franceză, îmi pare rău că am chiulit la orele de filosofie, pentru că acum aș fi vrut să am ocazia să cunosc curentele filosofice ale civilizației noastre, îmi pare rău că am chiulit de la orele de economie, pentru că asta m-a determinat să am anumite dificultăți când trebuia să exprim o poziție asupra unui buget destinat educației, de exemplu.
Dragi elevi, miza nu este să cauți să fentezi sistemul de învățământ. Miza este să iei cât poți de mult din școală.
Dragi părinți, nu vă mai ajutați copiii să fenteze școala și nu mai căutați portițe pentru absențe, pentru ca mai apoi să vă mirați că nu își vor găsi un loc de muncă pe o piață a muncii din ce în ce mai emergentă și complexă.
Dragi profesori, dacă ați ales această meserie doar pentru confortul celor 3 luni de vacanță, ar fi cazul să renunțați la ea. Misiunea profesorului este să lumineze mințile elevilor, profesorii ar trebui să fie cei care se ridică și luptă pentru un an școlar mai lung, nu pentru o galopare prin programa școlară doar pentru a bifa lecțiile parcurse în condică.
În fiecare primăvară, aceeași dezbatere, în care fiecare își cânta propriile sensibilități. În această săptămână, fără o dezbatere prealabilă, Ministerul Educației a aprobat ordinul care modifică structura anului școlar, astfel încât vacanța de iarnă este mai lungă, semestrul I având 14 săptămâni, iar semestrul al II-lea, 20 de săptămâni. Reacția Consiliului Elevilor a apărut în presa națională, reprezentanții elevilor invocând următoarele motive pentru care solicită ca anul școlar să nu continue și în luna iulie, iar semestrele să fie echilibrate în ceea ce privește numărul săptămânilor. „La momentul de față, majoritatea unităților de învățământ preuniversitar din România nu dispun de unități de aer condiționat. Astfel, organizarea cursurilor până la mijlocul lunii iunie (începutul lunii iulie, pentru elevii din învățământul profesional și tehnic) afectează în mod direct calitatea actului educațional, elevii și profesorii fiind nevoiți să participe la cursuri în condiții de disconfort termic semnificativ. De aceea, este absolut necesar ca anul școlar să înceapă în prima zi de luni din septembrie 2021, astfel încât cursurile, sesiunile practice din învățământul tehnic, profesional și vocațional, dar și examenele naționale să se desfășoare în condiții optime”, mai spun elevii.
Raportul „The organisation of school time in Europe”, realizat de Agenția Executivă pentru Educație a Comisiei Europene (EACEA/Eurydice) ne arată faptul că România este în top 3 țări europene (alături de Albania și Malta) care au cele mai puține zile de școală (aproximativ 165). În Germania avem 188 de zile de școală, cu anumite variații, în Finlanda, 187, în Danemarca și Italia, 200 de zile de școală într-un an școlar.
Fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, a promovat, pe pagina sa de Facebook, un grafic în care putem observa, ochiometric, faptul că pare să existe o corelare pozitivă între numărul de zile de școală și rezultatele la testările PISA - un aspect care cu siguranță ar trebui să pună pe gânduri Ministerul Educației, pentru a aduce conținut în dezbaterea asupra structurii anului școlar, pentru a face din această dezbatere una despre calitate în învățământ, nu o dezbatere despre sensibilitățile fiecăruia.
Premierul României, Florin Cîțu, a fost format în Statele Unite ale Americii, unde avem aproximativ 180 de zile de școală în fiecare an școlar. Statele Unite ale Americii au o medie de 502 puncte la PISA - secțiunea științe, iar România se zbate pentru modestul rezultat de 426. Prin retorica folosită de premierul Cîțu, acesta se portretizează ca fiind un politician care solicită performanță din partea angajaților, dar această retorică este golită de conținut în absența unor măsuri concrete care să înceapă chiar din școală. Nu poți să ai angajați performanți când sistemul educațional românesc este unul falimentar.
Dacă aș fi premierul României, mi-aș asuma acest pariu pentru viitorul educației românești, un pariu care transcende truismele pe care le putem găsi în programul România Educată, a cărui implementare se lasă așteptată de prea mulți ani de zile.
- Aș promova, prin Parlamentul României, un proiect de lege prin care aș reglementa numărul minim al zilelor de școală dintr-un an școlar, care să reprezinte media zilelor de școală ale primelor 10% țări din topurile PISA. Din punctul meu de vedere, nu ne putem permite să avem un an școlar cu mai puțin de 180 de zile de școală;
- Aș avansa ministrului Educației o structură a anului școlar care să aibă în componență 3 trimestre, adică 3 seturi de teze, nu 2, pentru o monitorizare îndeaproape a conținuturilor predate la școală și pentru echilibru între trimestre;
- Aș solicita primarilor să doteze unitățile de învățământ preuniversitar cu aparate de aer condiționat, astfel încât disconfortul termic să fie redus la minimum. Aceasta este o soluție logică pentru prelungirea anului școlar, nicidecum împuținarea zilelor de școală doar pentru că infrastructura școlară este neconformă.
Structura anului școlar 2021-2022:
- Semestrul I -14 săptămâni: 13 septembrie 2021-22 decembrie 2021;
- Semestrul al II-lea: 20 de săptămâni: 10 ianuarie 2022-14 aprilie.
- Pentru clasele a VIII-a, anul școlar are 33 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 3 iunie 2022, iar pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral și frecvență redusă, anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri, care se încheie la data de 27 mai 2022.
