„Prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar vor fi acordate granturi în valoare de maximum 200.000 euro/școală pentru cel puțin 2.500 de unități de învățământ de stat, de nivel primar și gimnazial cu prioritate de intervenție ridicată, din lista celor 3.235 de școli eligibile identificate prin utilizarea Mecanismului de Avertizare Timpurie în Educație (MATE)”, potrivit site-ului oficial al Ministerului Educației. Aproape 3500 unități de învățământ preuniversitar s-au înscris pentru a primi fonduri care vor putea fi utilizate pentru o serie de activități precum cursuri remediale, activități de tip școală după școală, asigurarea consilierilor și mediatorilor școlari în comunitățile roma, orientare școlară, cursuri de educație parentală, metode de predare pentru elevii cu CES, sprijin pentru concursuri școlare și orice alte activități adaptate elevilor din grupuri vulnerabile.
O analiză lansată săptămâna aceasta de Asociația Human Catalyst ne arată că printre aceste unități de învățământ preuniversitar eligibile pentru PNRAS se află și colegii naționale, cele mai avantajate școli din România (cinci dintre cele mai avantajate școli din țară: Ciugud - Alba, Chiliile - Buzău, Colegiul Național „Vasile Lucaciu” - Baia Mare, Școala nr. 197 - sector 6 București și Școala Râșca din Cluj). Motivul pentru care lista publicată de Ministerul Educației în privința școlilor eligibile prezintă anumite carențe este chiar metodologia MATE (Mecanismul de Avertizare Timpurie) utilizată. „O bună parte dintre acele unități care au cele mai mari rate de abandon școlar, cele mai slabe rezultate școlare, cei mai mulți profesori suplinitori și se află într-o comunitate rurală sau urbană cu grad înalt de marginalizare - sunt ratate din cauza deficiențelor metodologiei de selecție MATE”, arată autorii raportului.
Aceștia arată și că lipsește o legătură logică între diagnoză - datele colectate și resursele alocate, procesele intenționate și rezultatele așteptate. „De exemplu, nu se explică relația dintre anumiți factori de risc identificați prin diagnoză (de exemplu, privind familia elevului) și anumite tipuri de intervenții (cum ar fi, educație parentală sau activități de tip afterschool)”, se arată în același raport.
Scepticismul meu cu privire la acest nou program național împotriva abandonului școlar nu izvorăște, însă, din lipsa de planificare sau a metodologiei insuficient testate, argumentele mele fiind mai degrabă de ordin istoric. Cel mai recent exemplu care indică faptul că banii primiți de la Uniunea Europeană pentru a lupta inteligent împotriva abandonului școlar sunt folosiți pe pentru a finanța proiecte falimentare și bugetofage: Programul Național pentru Educație Remedială. Finanțat cu 30 de milioane de euro, acesta își propunea să amelioreze rata părăsirii timpurii a școlii și abandonul școlar cauzate de tranziția bruscă a școlii în mediul online în timpul pandemiei. În parte, programul care finanța ore de educație remedială după școală a fost propus drept soluție-pansament pentru sprijinirea celor peste 900.000 de elevi care au fost privați de accesul la educație online, din lipsă de echipamente.
Ce rezultate a avut educația remedială din 2021
În 17 decembrie, Societatea Academică din România (SAR) a lansat Raportul alternativ privind programul național de educație remedială, pentru a da un semnal că societatea civilă și-a făcut temele și este pregătită să vegheze îndeaproape la cheltuirea cu discernământ a banului public. Raportul oficial al Ministerului Educației, care să răspundă la întrebarea firească „Pe ce s-au cheltuit 30 de milioane de euro?”, întârzie să apară. Dar între timp, știm că la Evaluarea Națională susținută vara trecută, jumătate dintre elevii din mediul rural nu au reușit să obțină o notă mai mare de cinci la matematică.
Chiar participarea elevilor la orele de educație remedială s-a realizat „în salturi”, iar controlul asupra grupului țintă a fost, de cele mai multe ori, exclusiv formal. Potrivit datelor obținute de la inspectoratele școlare, numărul de elevi înscrişi în program a fluctuat de la o lună la alta, unele şcoli/grupe de elevi au intrat în program din luna martie 2021, altele au intrat în aprilie, mai, iunie sau iulie, a transmis Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vrancea. La nivelul judeţului Vâlcea au participat până în prezent puțin peste 9500 de elevi, cu fluctuații mari de număr de la o lună la alta, astfel că în martie au participat peste 2200 de elevi la „remediale”, iar în august puțin peste 200.
În aceeași situație se află județe precum Gorj și Neamț; au transmis tabele, care ilustrează faptul că există diferențe în ceea ce privește grupul țintă, unele semnificative. De pildă, în județul Gorj, în luna martie au participat 4090 de elevi, iar în luna iulie de patru ori mai puțini. În județul Constanța, în luna martie au participat peste 3600 elevi, iar în luna iunie (lună de școală), un număr la jumătate.
În cazul în care elevul absenta din proiect, costul standard (200 RON/copil/lună, reprezentând echivalentul a 0,4 ISR la momentul deschiderii apelului de proiecte) urma să fie retras. Ordinul nu a prevăzut, însă, o componentă de evaluare a impactului, din perspectiva progresului școlar. Astfel, Ministerul Educației nu a publicat nici până astăzi rezultatele programului, nu a efectuat plata pentru toate cadrele didactice care au predat orele remediale (cadrele didactice de la clasă, neexistând o altă procedură de selecție pentru alte cadre didactice). Fiind vorba de aceleași cadre didactice de la clasă, dintre care multe au refuzat pur și simplu să își țină orele în online, chestiunea privind controlul calității acestor activități remediale rămâne pertinentă și ar trebui clarificată de către Ministerul Educației.
Un coordonator județean a câștigat cât ia un profesor debutant în zece luni
Deși practica gestionării proiectelor cu finanțare europeană, dar și legislația în vigoare prevăd concursuri organizate transparent pentru ocuparea funcțiilor de conducere sau management, pentru programul național de educație remedială, coordonatorii județeni au fost selectați, în bună măsură, din rândul inspectorilor școlari înregimentați politic. Dintre cei 42 de coordonatori județeni, 24 sunt inspectori școlari în funcții de conducere, numiți prin Ordinul Ministerului Educației, angajați politic. În bugetul proiectului există suma de 987.840 de lei, care reprezintă salariile celor 42 de coordonatori județeni. Adică fiecare coordonator a primit câte 23.520 lei pentru cele patru luni de implicare. Atâta primește și un profesor debutant pe zece luni la catedră.
Pe lângă cei 42 de coordonatori județeni, în proiect mai sunt implicați și 10 coordonatori naționali/regionali, suma destinată plății acestora fiind 756.000 de lei - adică 75.600 de lei pentru șase luni. Au mai fost și 108 experți județeni, salariile acestora însumând 3.628.800 lei, adică 33600 de lei pentru fiecare.
S-au mai alocat și 1.000.000 de lei pentru „cheltuieli cu deplasarea personalului propriu”. La concursul de ocupare a acestor funcții, în toate județele (mai puțin Timiș) a fost susținută doar probă de dosare, fără interviu. Practica întâlnită în majoritatea comunităților a fost cea de 1 candidat – 1 loc.
Lipsa de transparență nu a fost întâlnită doar în ceea ce privește politica de resursă umană a acestui program de educație remedială, ci și în privința rezultatelor obținute în urma intervențiilor. Chiar și în urma participării la aceste ore remediale, au existat elevi care au rămas în situație de corigență/repetenție, neputând promova anul școlar.
Un astfel de caz poate fi întâlnit în județul Giurgiu, unde procentul elevilor aflați în situație de repetenție/corigență după participarea la program depășește 10% din totalul elevilor participanți. Adică unul din zece elevi care au participat la cursuri remediale „au rămas” pe vară.
Unde mai pui că foarte puțini din cei înscriși au și frecventat orele remediale. Pentru luna iunie, în 10 din 33 județe analizate, rata abandonului la aceste cursuri depășește 20%. În județele Vaslui și Olt, sub 50% dintre elevii înscriși în program au participat la orele de educație remedială în ultima lună de școală. Rate mici de prezență pentru luna iunie se înregistrează și în Botoșani (63,82%), Ilfov (67,33%), Satu Mare (56,28%), Suceava (68,15%).
În total, datele centralizate de către SAR evidențiază că cel puțin 3.608 elevi care au participat la programul național de educație remedială au încheiat anul școlar precedent în situație de corigență/repetenție.
Un program național împotriva abandonului școlar care scoate elevi corigenți, repetenți sau analfabeți funcțional nu este un program eficient, caz în care Guvernul trebuie să sisteze finanțarea, indiferent dacă entitatea care implementează proiectul este publică sau privată. Din păcate, chiar la 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și în buza aderării la clubul națiunilor dezvoltate - Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică - OCDE, instrumentele de evaluare și control în privința programelor educaționale par să existe doar pe hârtie. Până la debutul noilor acțiuni împotriva abandonului școlar organizate în cadrul PNRAS, motivate de strategii pretențioase, mi-aș dori, însă, ca reprezentanții Ministerului să înțeleagă un raționament de bun simț: aruncarea banilor pe fereastră nu este mai puțin nocivă dacă se realizează în numele unui scop nobil.
