Trei profesori transmit un mesaj de Ziua Dezrobirii Romilor: „Continuați să credeți în școală. Puteți să reușiți cu ajutorul educației”

„Cred că puteți să învățați la fel de bine precum colegii voștri, chiar dacă mulți dintre voi nu au parte de șanse egale”

În fiecare zi mă întâlnesc pe holuri, în clase, în curtea școlii sau în proximitatea unității de învățământ cu sute de elevi. 

O parte dintre aceștia sunt elevi care vorbesc, cu excepția limbii române, o limbă pe care într-o bună zi aș vrea s-o cunosc și eu: limba rromani. O parte dintre cei care vorbesc rromani își dau seama cât de norocoși sunt pentru că știu două limbi, îmbrățișează două culturi, au tradiții, obiceiuri diverse și o sete de cunoaștere cum rar am văzut. O altă parte sunt elevi romi discriminați, nemotivați, neîncrezători în propriile visuri. 

În primul rând, celor din urmă aș vrea să le transmit un mesaj. Sunt Răzvan Bădău și, chiar dacă nu m-ați întâlnit până acum, aș vrea să vă spun că indiferent de locul în care vă aflați, de intoleranța sau lipsa de empatie pe care o observați, de descurajarea pe care o resimțiți, sunt foarte mulți elevi și profesori, romi, români sau de alte etnii, care trăiesc în România și cred în voi. 

Cred că puteți să reușiți să aveți meseria pe care o doriți când terminați școala. Cred că puteți veni fericiți la școală și să plecați cu zâmbetul pe buze spre casă. Cred că puteți să învățați la fel de bine precum colegii voștri, chiar dacă mulți dintre voi nu au parte de șanse egale sau sunt la limita excluziunii sociale.

În al doilea rând, vă rog să continuați să credeți în voi, chiar dacă cei din jurul vostru nu o fac. Exact cum le spuneam zilele trecute elevilor mei, când le-am arătat un interviu acordat recent de tânăra de etnie romă Anina Ciuciu (avocată, absolventă a Universității Sorbona din Paris, Franța – n.r.), exact așa vă spun și vouă: Încercați să fiți integri, ambițioși și să luptați. Căutați-vă modele pozitive, visați, continuați să aveți nădejde, chiar și când greșiți. Întindeți-le o mână celor care au nevoie de voi. Iertați pe cei care vă greșesc și apreciați ceea ce aveți, chiar dacă știți că meritați mai mult.

Și mai țineți minte un lucru. Vă rog să apelați la cei dragi când simțiți nevoia, indiferent cât de aproape sau departe sunt de voi.

Închei, așadar, prin a vă spune că a fi rom în țara noastră, după sute de ani în care strămoșii voștri au avut de suferit din pricina discriminării și rasismului, trebuie să fie o mândrie. 

Continuați să credeți în școală. Puteți să reușiți cu ajutorul educației.

Răzvan Bădău, profesor Teach for Romania la Liceul cu Program Sportiv din comuna Clinceni, Ilfov 

Momentul de la care romii au început să fie considerați ,,oameni”

Ziua de 20 februarie este o zi de mare însemnătate atât pentru rromi cât și pentru alte etnii/alte naționalități, întrucât după 500 de ani de robie, în anul 1856, domnitorul Barbu Știrbei a adoptat un document „Legiuirea pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Românesc” prin care rromii din România au fost dezrobiți. Treptat, au început să aibă drepturi și ei, iar cel mai important - au început să fie considerați ,,oameni”. Putem crede că, odată cu libertatea, rromii aveau o viață normală sau că se simțeau ca făcând parte din sânul societății, însă lucrurile nu erau chiar așa. Dincolo de faptul că acestora le-a rămas o rană adâncă - ,,rana robiei”, care cu greu se vindecă, se mai adăugă și faptul că, la nivelul societății, existau forme de discriminare și prejudecăți, care nu au făcut altceva decât să distrugă identitatea rromă, imaginea de sine și, până la urmă, esența omului și a înțelegerii dintre oameni. În prezent, foarte mulți rromi încă nu au curajul să își asume identitatea etnică din cauza imaginii negative și a discriminării existente, devenind astfel un fel de ,,rromi invizibili”.

Trecutul nu-l putem schimba, dar putem să avem grijă ca aceste lucruri precum ,,robia” să nu mai existe. A sosit timpul să înțelegem că schimbarea începe cu fiecare dintre noi! Este datoria noastră, ca oameni, să cunoaștem trecutul și să învățăm din el: să fim mai buni cu ceilalți, să-i ascultăm pe cei din jur, să îi privim cu demnitate, să evităm a judeca fără a cunoaște, să tratăm toate rasele ca fiind egale. Atunci când oamenii se unesc cu sinceritate și nu mai țin cont de diferențele culturale, vor reuși să facă din lucruri mici lucruri mărețe, care ne aduc fericirea și bunăstarea. Fiecare dintre noi este diferit și valoros! 

Anca Mezei, educatoare și profesoară de limba romani în cea mai mare comunitate de romi din Europa – oraşul Săcele, județul Brașov 

„Să încercăm să construim o lume mai bună, o societate incluzivă”

Dezrobirea rromilor după aproape cinci secole de robie este un capitol foarte important de istorie atât pentru populația de etnie rromă, cât și pentru populația majoritară. 

Cunoașterea acestei file din istorie este marcată în fiecare an și la Școala Gimnazială nr. 1 Gălbinași, elevii școlii participând la o lecție de istorie care îi duce în trecut, un trecut care a lăsat urme adânci în conștiința rromilor și care totodată le arată prezentul și îi duce și către viitor, la cum ar trebui să arate lumea de mâine. 

Prin celebrarea acestui eveniment copiii și noi, adulții, ar trebui să ne aducem aminte că suntem datori să ne cunoaștem trecutul, să-l facem cunoscut tuturor și să încercăm să construim o lume mai bună, o societate incluzivă, multiculturală, în care copiii să se bucure de copilărie, de dreptul la  educație, de libertatea de exprimare și de respect; să ne folosim puterea de adulți - cadre didactice, părinți - pentru a le fi alături și a le facilita calea către educație, către valori spre care să tindă în viitor, să le îndrumăm spiritul creativ și să-i învățăm să fie rezilienți, dornici să cunoască și să cerceteze. 

Angelica Olmazu, învățătoare și profesoară de limba romani și directoare școlii din Gălbinași, județul Călărași