Peste 90% dintre copiii de pe întreaga planetă, adică 1,5 miliarde, au fost afectați de închiderea școlilor de când a început pandemia. Una dintre cele mai grave consecințe, pe lângă creșterea nivelului de stări depresive și anxioase în rândul elevilor, este legată de pierderile lor de învățare. Așa arată Unicef, Banca Mondială și alte organizații care activează pentru respectarea Drepturilor Copilului.
Ce înseamnă aceste pierderi? De la materia care nu a fost predată sau aprofundată, conform calendarului programei școlare și nevoilor elevilor, conținuturile care au fost abordate la clasă înainte de pandemie, dar copiii le-au uitat, până la faptul că elevii nu mai știu cum să învețe. Mulți profesori vorbesc despre cum copiii nu mai au aceeași răbdare sau capacitate de ascultare și de înțelegere a informațiilor.
Dacă ne luăm după ce ne spune ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, rezultatele elevilor la simularea de la Evaluarea Națională sunt motiv de „bucurie“, nu de analiză a motivelor pentru care notele sunt cele mai mari din ultimii ani.
„Sunt mai mult decât îmbucurătoare rezultatele. Îi felicit pe elevii de clasa a opta, care au reuşit să se mobilizeze. Singura explicaţie posibilă este aceea conform căreia crizele, în general, evidenţiază tot ce este mai rău, dar în acelaşi timp evidenţiază şi tot ce este mai bun”, a declarat Sorin Cîmpeanu la Digi 24.
Dacă ne raportăm doar la rezultatele elevilor, nu putem să-l contrazicem. În 2021, 65.6% au obținut medii mai mari sau egale cu 5, în 2019 - 53%, în 2018 - 47%, în 2017 - 51,47%, iar în 2016, 44%. Anul trecut, nu s-au desfășurat simulările din cauza stării de urgență.
A devenit aproape tradiție ca rezultatele de la simulare să fie cu peste 20% mai scăzute decât la examenul din vară. Dacă se menține trendul, ar trebui ca în acest an să avem o rată de promovare de aproape 90%. Un miracol al pandemiei.
Însă dacă ne uităm la contextul mai larg, situația în loc de „îmbucurătoare“ pare să fie cel puțin complicată. În primul rând, generația de anul acesta este prima care susține evaluările după un nou model, mai apropiat de subiectele care se dau la testările internaționale PISA. A compara dificultatea subiectelor de anul acesta cu cea a subiectelor din 2019, într-o oarecare măsură, este ca și cum ai compara mere cu pere.
Chiar și în aceste condiții, profesorii pe care i-am consultat spun că subiectele au fost mai ușoare față de anii trecuți. „La Matematică, s-au dat grile anul acesta. Asta ar fi putut să ducă la o creștere a notelor. Un copil de nivel mediu ar fi trebuit să facă de nota opt“, mi-a explicat Roxana Goga, profesoară la Colegiul Național „Sfântul Sava“ din Capitală. La fel mi-a spus și profesorul de Matematică Alexandru Constantinescu de la Colegiul „Spiru Haret“.
Dar nu toți profesorii sunt de aceeași părere. De exemplu, fostul profesor de matematică Ștefan Vlaston a spus despre subiectele de la simulare că „au fost date cu răutate“. „Sunt subiecte date special pentru a se putea spune apoi, la vară, că elevii nu au făcut deloc la teste şi deci nu se pot ţine examenele de absolvire. Le anulăm şi le echivalăm cu mediile ultimilor patru ani“, a mai afirmat Vlaston pentru Adevărul.
Iar la Română, subiectul al II-lea, li s-a dat copiilor să facă un rezumat în baza textului dat, ceea ce este din nou mai ușor față de ce s-a dat în anii trecuți. „A face un rezumat este o cerință de nivelul clasei a VI-a. Este un subiect mai ușor de rezolvat față de scrierea unui text argumentativ de apartenență la un anumit gen literar“, mi-a spus o profesoară de Limba Română, care a dorit să rămână anonimă.
Mai trebuie luat în calcul și că programa pentru clasa a VIII-a din care copiii au avut de învățat pentru simulări a fost redusă cu circa 10-15% pentru a pune mai puțină presiune pe elevi în contextul pandemic. Dar și că adolescenții au făcut mai bine față școlii online decât copiii din clasele I-IV.
Ce arată studiile despre pierderile de învățare
Comisia Europeană arată că pierderile de învățare pentru elevii din Franța, Germania și Italia ar putea fi între 0.82% și 2.3% pe săptămână. Chiar și elevii din Olanda, una dintre țările care a ținut școlile închise cel mai puțin din Europa - opt săptămâni, au înregistrat ușoare pierderi de învățare față de anii trecuți. Aceleași date arată că în familiile mai puțin educate, pierderile de învățare au fost cu 60% mai mari.
O altă cercetare realizată pe elevii americani până în 14 ani arată că până în toamnă ei au învățat 67% la matematică și 87% la literație din cât ar fi trebuit până atunci.
Însă nici datele ONG-urile din România nu sunt „îmbucurătoare“. Aproape jumătate dintre profesorii din mediul rural consideră că elevii lor au pierdut între 11% și 45% din materie în pandemie, arată organizația World Vision România.
Astfel de studii nu ne oferă o imagine de ansamblu asupra problemei, dar ne arată că elevii din toată lumea au suferit pierderi de învățare. În schimb, oficialii de la cârma educației din România „se bucură“ pentru rezultatele mari fără să-și adreseze câteva întrebări esențiale:
-Cum de au crescut notele cu peste 12% față de anul 2019 având în vedere că între 600 de mii și un milion de copii n-au avut acces la educație online sau au avut acces limitat în ultimul an?
-De ce în România au fost rezultate mai mari anul acesta în timp ce majoritatea studiilor din afară vorbesc despre stagnare sau un regres al elevilor față de anii trecuți?
- Cum se face că au crescut rezultatele în pandemie deși suntem țara din UE cu cei mai mulți copii în risc de sărăcie (35.8%)? Aceleași rapoarte arată că printre elevii cu cele mai mari pierderi sunt și din mediile dezavantajate.
Mai grav este că până la jumătatea lunii trecute dintre cei cel puțin 600 de mii de elevi care au avut acces limitat la educație în vreme de pandemie, 225 de mii de copii s-au înscris la ore remediale.
În lipsa unor măsuri compensatorii de învățare pentru toți acești copii, nivelul de sărăcie va crește. Cercetătorii de la Royal Society din UK au estimat că actuala generație de copii ar putea avea cu 3% mai puține venituri când vor fi adulți. Cei din SUA spun că pentru patru luni fără acces la educație, costurile la nivel federal ar putea fi de 2,5 mii de miliarde de dolari. Asta înseamnă 12.7% din PIB-ul anual al Americii.
La nivel global, se estimează că pierderile de învățare cauzate de pandemie ar putea să reducă veniturile acestei generații de copii cu 10 mii de miliarde de dolari.
Avem mai multe motive să privim cu ochi critici rezultatele simulării de la Evaluarea Națională și cu îngrijorare la posibilele consecințe decât să ne bucurăm pentru niște note mai mari. Mai ales când nu știm în ce măsură reflectă realitatea.
Foto: Shutterstock
