Sub 1% dintre copiii surzi ai României reușesc să ia examenul de Bacalaureat. Cu toate că primesc mai mult timp pentru rezolvare, subiectele nu sunt redactate de specialiștii în psihopedagogie specială și cunoscători ai limbajului mimico-gestual. Cu alte cuvinte, exercițiile de rezolvat rămân într-o limbă străină. Școala 9 a discutat despre normalizarea educației speciale cu specialiștii Marinela Axinte, Cosmin Costache și cu Bogdan Anicescu, interpretul mimico-gestual cunoscut pentru că a accesibilizat în pandemie mesajele Guvernului.
După evaluarea națională din fiecare an, se văd discrepanțele în notare de la o școală la alta: sunt copii care au avut diferențe de peste patru puncte între mediile anuale și cele de la examen. Specialiștii arată cu degetul spre faptul că nu există standarde care să se aplice unitar în toate clasele din țară. Așa că le-au creat mai mulți profesori în cadrul proiectului Merito. Deocamdată doar pentru clasa a cincea și pentru disciplinele limba română, matematică și educație muzicală.
Din 2027, bacalaureatul ar trebui să aibă o nouă structură iar limba română nu ar mai fi o probă separată în cadrul acestui examen. Propunerea din noua lege a educației este contestată de Asociația profesorilor de limba și literatura română ⹂Ioana Em. Petrescu” (ANPRO) care explică într-un comunicat de presă cum modificările „vor determina un regres”. Legea este în dezbatere publică până pe 24 august.