Adriela Praf este într-o mică fereastră între perioadele de voluntariat într-o tabără montană din Suceava. Așa a decis să-și petreacă vacanța. Elevei care a trecut în clasa a zecea la Colegiul Național „Nicolae Iorga” din Vălenii de Munte, Prahova, i-a plăcut mereu să se implice în tot felul de activități. Inclusiv în trupa de dansuri populare din oraș, călcând pe urmele părinților ei.
Așa că a zis „da” din prima și când a aflat despre programul MOV. Era în clasa a șasea și pandemia o ținea acasă, în fața ecranului. S-a gândit că i-ar prinde bine ceva ore suplimentare la engleză și așa a cunoscut-o pe Bianca, elevă la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București.
„E o altfel de relație atunci când meditezi un copil apropiat de vârstă cu tine”
„M-a ajutat foarte mult, întotdeauna îi spuneam că e un erou, am fost foarte apropiată de ea. Nu-mi era teamă să-i pun întrebări, ne-am împrietenit mai mult decât relația profesor-elev. E o altfel de relație atunci când meditezi un copil apropiat de vârstă cu tine”, povestește eleva.
Orele pe care le petreceau împreună online, Adriela cu o altă prietenă și Bianca, meditatoarea lor, erau și educative, dar și distractive. „Făceam și exerciții de speaking. Acolo aveam ca o seară între fete și vorbeam despre ce ne doream sau ce aveam pe suflet. Tot timpul ne întreba ce-am mai făcut, cum suntem, ne povestea și ea ce i s-a mai întâmplat. Asta ne-a ajutat mult să exersăm vorbitul în engleză, ca între fete”, mai spune Adriela.
Dar când avea ceva dificil și la alte materii, apela cu încredere tot la Bianca fiindcă ea se pregătea să intre la medicină, deci putea să-i ofere sprijin și la chimie, biologie, fizică.
Apoi a terminat clasa a opta, a luat Evaluarea Națională cu 9.53 și a intrat la liceu. Și deși a păstrat legătura cu Bianca, își dorea să continue cumva activitatea. Așa că s-a înscris ea însăși ca voluntar, să mediteze alți elevi din țară. Între timp, „Lume bună” dăduse un alt apel pentru voluntari. „Am stat, m-am gândit dacă sunt în stare să ajut pe cineva cum m-a ajutat Bianca pe mine? Și am încercat”.
- Astăzi, programul MOV adună 60 de liceeni voluntari și 70 elevi din rural și se întinde în opt sate din opt județe. O nouă ediție va debuta din octombrie.
- Piața meditațiilor din România este estimată la 120 de milioane de lei pe lună, potrivit unei analize realizată de IRES și Societatea Academică din România, scrie Edupedu.
„Am mai trecut o dată prin materie înainte să încep meditațiile”
Așa a ajuns Adriela să o mediteze pe Letiția Cojocaru, elevă acum în clasa a șaptea, din Sinești, Iași. Când a trecut în tabăra cealaltă, ea să explice lecții și noțiuni de Limba Română, Adriela s-a pregătit temeinic. Deschide pe biroul din camera ei un caiet studențesc cu lecții la română împrumutat de la o verișoară mai mică. Și-a făcut rost și de manuale. Înainte de a se întâlni cu Letiția a trebuit să reia și ea materia de a șasea.
„Mai pregătesc diferite joculețe pe care le găsim pe internet. Sunt diferite platforme pe care poți să-ți faci joculețele. În plus, am mai trecut o dată prin materie înainte să încep meditațiile”, spune eleva.
Prima întâlnire cu eleva pe care trebuia să o mediteze a fost un adevărat test: „Am avut mai multe emoții decât a avut eleva mea în prima ședință, dar m-a înțeles și ea și i-am povestit și eu despre experiența mea cu Bianca. Dacă vede că mă bâlbâi sau îmi e greu să-i explic ceva, îmi dă timp. Dacă vede că nu înțeleg nici eu, e foarte deschisă și ea”.
O ajută la Română, dar și la Mate și Biologie, uneori. Mai fac și lecții la Franceză, pe care Adriela a început să o „reînvețe”. „Îmi umplu și eu lipsurile și evoluează și ea. Într-o seară, am învățat cu ea la Chimie, m-a sunat și mi-a zis: nu pot să rețin. A doua zi avea test și a luat o notă destul de mare”, își amintește Adriela.
„Atât de aproape am fost să iau și 10 curat”
De altfel, de când au început să lucreze împreună, din februarie anul acesta, rezultatele Letiției s-au îmbunătățit și are mai multă încredere în ea.
„Notele sunt mult mai bune, răspunde mai mult la ore și se vede evoluția și de la începutul orei la sfârșit, când începem să lucrăm un anumit exercițiu, pe o anumită temă. Se vede la sfârșit că înțelege mult mai bine”, explică Adriela.
O aprobă timid și Letiția, din camera sa din Sinești, Iași, de unde se conectează pentru întâlnirea cu noi. Din școala ei mai sunt 28 de alți colegi care iau meditații cu alți elevi prin programul MOV.
„Ea știe să-mi explice în plus de profesorii noștri care predau lecția. Am zis că nu strică un pic de ajutor notelor mele pentru a mă simți și eu sigură pe mine că știu la ore. Înainte aveam 8 și 9 și acum am reușit să ajung la 9.50. Atât de aproape am fost să iau și 10 curat, dar am luat 9.80...”, povestește fata.
Cu Adriela reia adesea lecțiile predate în acea săptămână și reușește să aprofundeze în felul ăsta ce-a învățat. „Eu pe Adriela o simt ca pe o prietenă, nu ca pe o meditatoare, mă simt foarte confortabil cu ea, pot să pun ce întrebare vreau. La școală am și profesori mai sensibili când îi întrebi”, mai spune fata.
Adriela continuă ideea cu diplomație: „Sunt foarte mulți elevi într-o clasă, fiecare are propriul lui ritm de a înțelege. Profesorul nu are mereu timp. La clasă se predau lucrurile, iar eu cu Letiția mai mult exersăm ceea ce i s-a predat la clasă, astfel încât să fixeze cât mai bine. Copiii văd temele ca pe o corvoadă și de fapt, ele sunt un mod de a exersa. Cu Letiția facem astfel de teme împreună, ca să fixăm ceea ce nu a înțeles la clasă, îi dau sfaturi despre cum am înțeles eu sau am ținut minte anumite părți”.
Amândouă cad de acord că atunci când sunt doi elevi care se ajută la lecții, bariera care de obicei stă între elevi și profesor se prăbușește. „Cred că profesorul trebuie să fie deschis și să nu impună atât de multă distanță, respect, cum zic ei. Adică oricum, între elev și profesor apare o empatie și de acolo se dezvoltă și respectul, nu ar trebui să fie această distanță înainte de toate, ci să existe prietenie”, crede Adriela.