Examenele în vremea pandemiei: Ce spun trei foști miniștri despre organizarea acestora

Examenele în vremea pandemiei: Ce spun trei foști miniștri despre organizarea acestora

Școala 9 a stat de vorbă cu trei foști miniștri ai Educației, pe care i-a întrebat cum ar fi făcut ei, dacă ar fi fost în funcție în vremea pandemiei de coronavirus. Mircea Miclea susține că examenele ar trebui să fie cât mai apropiate de ceea ce știau elevii din anii anteriori, Andrei Marga afirmă că prin reducerea materiei de examen se slăbesc de fapt examenele, iar Sorin Cîmpeanu arată că examenele trebuie date în condiții de siguranță.

 

13.05.2020

de Andreea Ofițeru

Ministerul Educației a anunțat că examenele naționale se vor susține la datele stabilite anterior închiderii școlilor. Evaluarea Națională începe pe 15 iunie cu proba de limba română, iar Bacalaureatul direct cu probele scrise, pe 22 iunie. Elevii se vor proteja cu măști și mănuși, iar băncile lor vor fi delimitate de plexiglas. Cu toate aceste măsuri de protecție anunțate, sunt totuși părinți care spun că le e frică să-și trimită copiii la școală, pentru că sunt șanse ca elevii să se infecteze. La fel și profesorii.

Sunt școlile pregătite pentru examenele naționale, în contextul pandemiei de coronavirus? Era mai potrivită echivalarea notelor din anii de studiu, așa cum s-a întâmplat în Olanda sau Marea Britanie, de exemplu?

Mircea Miclea: Cu cât respecți mai mult cultura și practicile anterioare, cu atât un examen devine mai puțin anxiogen.

Profesorul Mircea Miclea (ministru între 29 dec. 2004 și 10 nov. 2005) susține că examenele trebuie date într-o formă cât mai apropiată de ceea ce știau elevii.

„Rutinele cu care s-au obișnuit elevii ar trebui, în cea mai mare măsură posibil, respectate. Adică elevii ar trebui să se apropie cât mai mult de modul în care ele s-au dat înainte. De ce? În primul rând pentru că se așteptau la acest fel de examen când au intrat în clasa a XII-a și au început să se pregătească pentru bacalaureat. În al doilea rând, așa au fost obișnuiți, este o cultură a acestor examene. Și există un set de practici aferente acestei culturi. Principiul este următorul: cu cât respecți mai mult cultura și practicile anterioare, cu atât un examen devine mai puțin anxiogen, adică mai puțin generator de stress”, spune Mircea Miclea. „Dimpotrivă, dacă schimbi procedurile, chiar dacă sunt minore, ele pot induce un plus de stress. Și nu cred că avem nevoie în momentul acesta de asta. Decizia mea ar fi fost să fie cât mai aproape posibil de cum a fost în anii trecuți”, a spus Miclea.

Cât de echitabil ar fi să se ia în considerare notele din anii de studiu pentru examenele finale?

Mircea Miclea: Nu cred că ar fi binevenită o astfel de abordare. În sistemul de educație din România, Evaluarea Națională și Bacalaureatul sunt, de bine, de rău, singurele examene cât de cât serioase, care fac ierarhia competențelor elevilor, în condițiile în care evaluarea curentă școlară nu este de prea bună calitate.

„Dovada este diferența mare dintre notele pe care le dau profesorii, deci mediile de absolvire ale elevilor, și performanțele lor la Evaluarea Națională și la cea de tip bacalaureat. Și vedem în fiecare an că adesea diferențele sunt de 2-3 puncte, câteodată mai mult. Asta ce înseamnă? Că evaluarea școlară curentă se face greșit sau se face deficitar. Că dacă nu s-ar face deficitar atunci ar fi o corelație foarte puternică între notele de la școală și notele de la Evaluarea Națională și de la Bacalaureat. Nu e”, consideră Mircea Miclea.

Fostul ministru spune că în țările care au decis folosirea mediilor din anii de studiu, evaluarea se face mult mai serios. „Dacă ai o evaluare curentă școlară standardizată și foarte bine pusă la punct, te poți baza pe aceste note pentru evaluarea finală. Însă nu e cazul la noi”, arată Mircea Miclea.

Andrei Marga: La noi, cultura notării scârțâie.

Profesorul Andrei Marga (ministru între 5 dec. 1997 și 28 dec. 2000) susține că anul școlar nu trebuia oprit, ci prelungit în vacanța de vară.

„În privința educației, după părerea mea, nu era cazul măsurilor de oprire a învățământului. Evident că nu putem trimite copiii să se infecteze, sau studenții. Însă România are cea mai lungă vacanță de vară din Europa. Dacă tot era problema coronavirusului, neplăcută desigur, atunci trebuia „mușcat” din vacanță și nu trebuia intervenit cu o stopare generală a anului școlar, a anului universitar și așa mai departe”, spune Andrei Marga.

Fostul ministru crede că nivelul profesional va scădea și mai mult decât până acum, dar acest lucru se va vedea peste câțiva ani în pregătirea forței de muncă.

„Dacă învățământul ar fi rămas serios, și examenele puteau fi serioase. Acum, că se slăbesc examenele reducând materia nu e o soluție. Apoi, se slăbesc examenele slăbind organizarea lor, iar nu e o soluție. După părerea mea, învățământul românesc e pe o cale greșită, iar deciziile care l-au dus aici sunt evident greșite”, a mai spus Andrei Marga.

Cu toate că este adeptul luării în considerare a notelor de pe parcursul ultimilor ani de liceu, cel puțin pentru Bacalaureat, Andrei Marga consideră că noi nu avem o cultură a notării, care este prea subiectivă.

„Știm că în anumite țări, disciplinele de bacalaureat se examinează pe parcursul ultimilor doi ani. Elevul nu este adus la finalul clasei a XII-a să știe toată materia în cinci zile, nu este asta miza. Eu sunt pentru acest sistem și pentru luarea în seamă a notelor de pe parcursul ultimilor ani de liceu, cel puțin pentru Bacalaureat. Dar la noi era bine să se creeze o cultură a notării, care din păcate scârțâie și acum. Este prea subiectivă”, consideră Andrei Marga. „Ar trebui creată încrederea în notele care se dau la clasă, și în clasa a XI-a, și în clasa a XII-a. Nu trebuie să creăm această mitologie că doar notele care se dau în facultăți sunt serioase, celelalte sunt neserioase”.

Sorin Cîmpeanu: La fel aș fi făcut – examene naționale organizate cu respectarea tuturor regulilor de distanțare socială.

Fostul ministru Sorin Cîmpeanu (ministru între 17 dec. 2014 și 17 nov. 2015) și actual președinte al Consiliului Național al Rectorilor spune că anul școlar și universitar trebuie să se încheie.

„Refuz, în general, să spun ce aș fi făcut eu dacă eram ministru. Am fost ministru. Fac însă o excepție și spun că aș fi făcut același lucru: examene naționale organizate cu respectarea tuturor regulilor de distanțare socială; examene de semestru, de an și de finalizare studii susținute preponderent online!”, arată Sorin Cîmpeanu, care spune că este mult mai greu decât s-ar fi putut aștepta.

„Depinde de experiența și dedicarea profesorului, precum și de aria sa de expertiză ca să elaboreze teme și subiecte creativ, nu repetitiv. Poate că asta este o șansă și o provocare extraordinară pentru profesorii români... Sunt convins că profesorii au acest potențial”, spune Sorin Cîmpeanu.

În privința echivalării notelor de peste ani pentru finalizarea studiilor, Sorin Cîmpeanu arată că notarea din sistemele de educație diferă de la o țară la alta.

Sorin Cîmpeanu: Nimeni, din România sau din alte țări, nu poate avea garanții certe că s-au luat hotărârile cele mai bune într-o situație atipică, fără precedent în epoca modernă. Istoria va dovedi... În educație deciziile de azi se traduc prin efecte peste ani.Pe de altă parte, suntem conștienți că există discrepanțe în modul de evaluare și notare în școlile românești, dar acestea, din păcate, nu se pot soluționa acum, pe moment. 

Ministerul Educației a anunțat că, începând cu data de 2 iunie, elevii din clasele a VIII-a, a XII-a/XIII-a, cei din anii de final de ciclu profesional și postliceal, vor reveni la școală pentru două săptămâni în vederea pregătirii și consilierii pentru examenele naționale. Însă prezența la cursuri va fi opțională, iar decizia finală o va lua părintele, care va evalua starea de sănătate a elevilor. Pentru cei care vor veni la școală purtarea măștilor va fi obligatorie, băncile vor fi protejate de plexiglas, iar ei vor merge pe culoare bine definite.

Examenele din acest an vor fi unele atipice, în sensul că se dau numai din materia predată pe primul semestru. Elevii au la dispoziție teste de pregătire de la Ministerul Educației și apoi primesc rezolvarea acestora în programul Teleșcoala.

Ilustrație: Shutterstock / Alec Pop

Andreea Ofițeru


Jurnalist specializat pe educație. A început să lucreze în redacția România libera în anii 2000. A fost apoi în redacțiile de la Adevărul, DIGI 24, HotNews.ro, unde a acoperit în principal subiectele legate de învățământul din România.


Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile