Femei în știință (fragment)

Trei femei care au revoluționat știința și poveștile lor extraordinare.

04.10.2018

de Școala9

Editura Nemira lansează luna aceasta o carte care explică pe înțelesul copiilor contribuțiile aduse la dezvoltarea științei de 50 de femei. Dacă singurul lucru care vă vine în minte când vă gândiți la femei de știință e Marie Curie, cartea Femei în știință. 50 de femei temerare care au schimbat lumea e punctul de plecare ideal ca să aflați mai multe. Publicăm în exclusivitate trei dintre poveștile din carte, scrise și ilustrate de Rachel Ignotofsky și traduse de Alexandra Florescu.

***

Ada Lovelace (1815 - 1852)

Când Ada Lovelace a văzut Mașina Analitică, a devenit obsedată de ea. Charles Babbage, deschizător de drumuri în domeniul informaticii, a inventat această gigantică mașinărie plină de mecanisme. După ce l-a cunoscut, în 1833, Ada a făcut tot posibilul ca să-l convingă să lucreze cu el. Pasiunea Adei pentru matematică a început încă de când era foarte mică. Mama ei, Anne Isabella Milbanke, supranumită „Prințesa Paralelogramelor“, a fost o matematiciană care și-a dorit ca fiica ei să primească o educație de calitate. Tatăl Adei a fost faimosul poet Lord Byron. Deși un poet remarcabil prin nonconformismul său, acesta era un soț rău, așa că mama Adei l-a părăsit după ce s-a născut ea. Isabella i-a asigurat fiicei sale o educație foarte strictă în matematică, lucru destul de neobișnuit pentru acea vreme.

Ada l-a cunoscut pe Charles Babbage când avea 17 ani și era o tânără foarte insistentă. L-a implorat s-o ia ca învățăcel, dar el era mult mai preocupat de următoarea descoperire mecanică. Așa că atunci când Ada a citit un articol într-o revistă elvețiană despre cea mai nouă idee a lui, Mașina Analitică, și-a dat seama că aceasta era șansa ei să-l impresioneze. Articolul era scris în franceză, limbă pe care Ada o vorbea fluent, așa că l-a tradus în engleză și l-a publicat în 1843. Dar asta n-a fost tot: ea a adăugat și câteva observații proprii, ceea ce l-a făcut de două ori mai lung! Astfel, i-a atras atenția lui Charles și așa a început colaborarea lor. Ada își imagina o lume în care computerele făceau mai mult decât simple calcule, o lume în care acestea puteau scrie muzică sau puteau deveni extensii ale minții umane. Ea a inventat un mod prin care Mașina Analitică putea fi programată, folosind cartele perforate în secvențe pe trepte de numere raționale, numite Numerele lui Bernoulli. Astăzi este considerat primul program de computer din istorie!

Ada era cu adevărat o vizionară și rămâne în continuare o sursă de inspirație. Numele ei a devenit sinonim cu puterea de acționa, fiind astfel o dovadă că femeile pot face lucruri extraordinare în domeniul tehnologiei, informaticii și programării.

Hedy Lamarr (1914-2000)

Poate știți deja că Hedy Lamarr a fost o actriță din Epoca de Aur a Hollywoodului, supranumită „cea mai frumoasă femeie din lume“. Dar ceea ce prea puțini știu este că a fost și o inventatoare genială.

Hedy s-a născut cu numele de Hedwig Eva Maria Kiesler în 1914, în Viena, Austria. A visat să devină actriță și nu s-a lăsat până nu și-a împlinit visul. Când soțul ei miliardar și posesiv, Fritz Mandl, a încercat să pună punct carierei sale de actriță, ea l-a părăsit și a fugit la Paris, apoi la Londra. Apoi l-a cunoscut pe Louis B. Mayer, un important producător de filme, care mai târziu i-a făcut un contract cu studioul MGM și i-a dat un nume nou.

Hedy avea și un atelier secret unde făcea invenții. În Al Doilea Război Mondial, Consiliul Național al Inventatorilor le-a cerut idei noi cetățenilor. Hedy a identificat o problemă pe care credea c-o putea rezolva: torpilele forțelor armate SUA, ghidate prin radio, erau ușor de interceptat, ceea ce le făcea să devieze de la curs. La o cină festivă, l-a cunoscut pe George Antheil, un compozitor avangardist. Împreună și-au dat seama că semnalul radio putea schimba frecvențele folosind aceeași tehnologie pe care un pianist o folosește ca să schimbe notele. Semnalul ar deveni astfel imposibil de interceptat. Hedy a fost atât de entuziasmată, încât și-a scris cu rujul numărul de telefon pe parbrizul acestuia și s-au apucat imediat de lucru. Muncind cot la cot au creat spectrul extins prin salt de frecvență (FHSS). Hedy a primit brevetul pentru invenție în 1942, dar armata SUA a ținut-o secretă. Deși era dezamăgită, a rămas o patrioată, așa că și-a folosit faima ca să strângă milioane de dolari pentru ajutoare de război. Abia în timpul crizei rachetelor din Cuba, din 1962, armata și-a dat seama că FHSS este o mină de aur. Tehnologia lui Hedy a fost folosită ca să controleze torpilele, dar și pentru comunicații. FHSS este util mai ales pentru comunicații între mai multe aparate electronice – și este baza pentru tehnologia pe care o folosim în prezent pe smartphone, GPS, Wi-Fi sau dispozitive cu Bluetooth.

Deși patentul ei a expirat până a ajuns să fie folosit la scară largă, Hedy a câștigat multe premii când era în viață și a fost inclusă în Galeria Națională a Inventatorilor Celebri, în 2014, la 14 ani de la moartea ei.

Maryam Mirzakhani (1977 - 2017)

S-a născut în 1977, în Iran, și a crescut citind orice carte îi cădea în mâini. Voia să fie scriitoare și nu prea a interesat-o matematica până la liceu, când a găsit un chestionar de intrare într-o competitive internațională de matematică. Maryam s-a chinuit să rezolve problemele și a stat zile întregi gândindu-se la exerciții care ar fi trebuit să-i ia doar câteva ore. Incitată de noua provocare, a cerut liceului de fete la care mergea să-i ofere aceleași cursuri de matematică care erau predate la liceele de băieți.

Maryam a venit în America pentru a urma facultatea la Harvard. A ajuns să fie interesată de înțelegerea suprafeței unei forme și de ce se petrecea atunci când era distorsionată. Îi plăcea să descopere frumusețea din matematică și se concentra pe suprafețele hiperbolice. Gogoșile hiperbolice sunt forme abstracte: ca să le înțelegi trebuie să găsești linii drepte sau geodezice „simple“ în interiorul lor. Ceea ce este extrem de dificil. Maryam a creat o ecuație care arăta relația dintre cantitatea de geodezice simple și lungimea marginii unei structuri hiperbolice. Munca ei este esențială pentru înțelegerea formelor curbate și a suprafețelor. Mai exista o problemă nesoluționată în matematică: o bilă de biliard ricoșează, lovind marginile mesei la nesfârșit când este într-un spațiu fără fricțiuni. Oare o bilă lovită din orice direcție va ajunge întotdeauna de unde a plecat? Cum rămâne cu infinitele forme posibile ale mesei de biliard? Era o problemă așa de complicată, încât nici computerele nu o puteau simula. Maryam s-a gândit la o altă abordare a problemei. În loc să miște bila pe masă, ea a rotit masa în jurul bilei. Când bila lovea o margine, masa se rotea și schimba unghiurile, ca să pară că bila rămânea în linie dreaptă. Și-a dat seama că bila își va închide întotdeauna cercul. A fost comparat cu felul în care se comportă particulele, ajutându-ne astfel să înțelegem mai bine geometria, fizica și teoria cuantică.

În 2014, Maryam a câștigat o Medalie Fields pentru munca ei, fiind prima femeie care a primit-o vreodată.

Școala9

Redacția

Redacția Școala9

CUVINTE-CHEIE

știință matematică fizică informatică

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile