Irina Câmpanu studiază Criminologie în Anglia. Primul ei profesor a fost Agatha Christie

Irina Câmpanu studiază Criminologie în Anglia. Primul ei profesor a fost Agatha Christie

Cum este viața studențească în pandemie, în Anglia, având în vedere că țara se află în cel de-al treilea lockdown și abia se acomodează cu Brexitul? Irina Câmpanu, studentă la Criminologie, la Universitatea din Westminster, a povestit pentru Școala 9 care sunt avantajele, dar și provocările studiului peste hotare. Ca să se poată concentra pe studii, un an de zile a lucrat ca să strângă bani, viața în Londra fiind cu peste 55% mai scumpă decât în Iașul natal. Pasionată de romanele Agathei Christie și de serialele britanice, este fericită că acum poate să învețe de la profesorii ei ce înseamnă munca de detectiv. Irina vrea ca în viitor să devină și ea inspirație pentru producătorii de filme și să lucreze ca investigator la locul crimei. 

06.02.2021

de Ema Tănase

Irina Câmpanu este în anul întâi la Criminologie în cadrul School of Social Sciences de la Universitatea Westminster, în inima Londrei. Are cursuri doar de trei ori pe săptămână, în total opt ore. Restul e studiu individual. Mai multe universități engleze oferă posibilitatea studenților care lucrează să aleagă acest gen de studii. 

La Criminologie are cursuri de gândire critică, drept sau „Crime and Society” („Crimele și Societatea”). După facultate, vrea să urmeze un masterat în științe, ca să poată profesa ca investigator la locul crimei („crime scene investigator”).  „Fără acest master pot avea alte meserii în cadrul Poliției sau Ministerului de Interne, cum ar fi: polițist, polițist de penitenciar, pot avea un job în analizarea comportamentului sau victimologie, detectiv, criminolog etc.” Profesii care au devenit cu atât mai populare cu cât serialele polițiste britanice au avut mai mult succes. 

Irina Campanu studenta la Criminologie

Când viața bate serialul

Irina este fană Agatha Christie, scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste. A citit toate cărțile sale. Este pasiunea ei și îi place să descopere cât mai multe despre  Criminologie, Victimologie, Criminali în Serie, Analiză Comportamentală. 

Pe lângă cărți, urmărește multe seriale care pot deveni lesne material didactic. Lista filmelor cu care își completează studiul la facultate este lungă: Sunt un ucigaș, Real detective, Mistere neelucidate, The investigator, Cazul Watts - crima din vecini, Fete dispărute, Proba A, În mintea Criminalilor, Confessions of a Serial Killer, Umbra Crimelor Noastre, iar Sherlock Holmes l-a văzut de două ori. „Un serial care m-a impresionat foarte mult se numește «Mărturii Decisive». Este legat de subiectul pe care îl studiez și nu pot da mai multe spoilere, dar este de-a dreptul șocant și fascinant!”

Filmele sunt „lectură particulară”, ce face la facultate este coloana vertebrală a formării sale.

Învățăm foarte multe lucruri despre societate, comportamentul uman, de ce comit oamenii crime și multe altele. 

În urmă cu doi ani, Irina era proaspăt absolventă de Filologie la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi” din Iași și avea o mie de vise. Lipsa orientării în carieră au făcut-o pe tânără să fie foarte nesigură pe viitorul său încă de când era în liceu. După câteva zbateri și răzgândeli, Irina și-a depus dosarul de înscriere la Facultatea de Litere din Cluj și la Facultatea de Medicină, pentru a urma specializarea Radiologie și Imagistică Medicală. „Învățam pentru două admiteri în paralel. În final, am intrat la Facultatea de Litere de la Babeș Bolyai din Cluj Napoca, iar mai apoi mi-am retras dosarul. Simțeam că nu e pentru mine, iar la Radiologie și Imagistică Medicală nu am intrat, alt semn că nu era pentru mine”, își amintește tânăra. 

Diploma de Bac și competențe în engleză

Între timp, a decis să plece să lucreze ca să-și strângă bani de facultate. A lucrat timp de un an, din 2019 până a reușit să strângă bani pentru universitate, iar acum se ocupă 100% doar de studii. Dar nu uită momentele când era confuză, singură, departe de casă și prieteni și încă nu știa ce vrea să facă cu viața sa. „Prin multe căutari pe internet, am decis să fac o documentație despre studiile pe Criminologie, Diplomație și Negocieri. Mi-a plăcut extrem de mult și așa am decis. Eu trebuie să fac Criminologie, ăsta e drumul meu!, mi-am zis.”

Ca să aplice la universitate a recurs la un consilier din cadrul Edmundo, un serviciu gratuit al grupului EDUCATIVA ce oferă tinerilor informații, asistență și consiliere pentru admiterea la facultăți din Europa, Asia, SUA și Canada. A avut nevoie de diploma de bacalaureat și un certificat internațional de competențe în limba engleză.  

Privind în urmă, este mândră de decizia luată. „Am aplicat la cinci universități și am fost acceptată la patru dintre ele. Câștigătoarea a fost University of Westminster”, menționează tânăra Irina. 

Irina Câmpanu

Britanicii nu pun accentul pe note și lucrările sunt evaluate de mai mulți profesori

Trăind printre ei, Irina Câmpanu a observat o diferență în gândire a britanicilor și ce înseamnă pentru ei educația de calitate. 

Dacă la noi se pune accent pe note, în sistemul englez de învățământ este mai important feedback-ul primit de la profesor, cu ce rămâne la final studentul, ce a dobândit și ce poate fi aplicat în viața cotidiană.  

La universitate pe mine nu mă interesează să iau neapărat un 70 first (tot ce e peste 70 ca scor e considerat „first”, adică pe locul 1 sau 2, echivalentul la nota 9 sau 10 în România). Pe mine mă interesează ce am învățat și ce feedback am primit de la profesor mai mult decât punctajul 70, 80 sau ce scor am. E mai important să înveți din critici constructive decât să-ți furi căciula singur și să copiezi. 

Studentul este învățat de către profesor cum să învețe, fără să-l pună pe student în vreo ipostază stânjenitoare dacă nu știe ceva. Unii profesori sunt mai exigenți, alții mai puțin. Relevant este ca ei să analizeze obiectiv și atent. „După orice test, lucrare sau muncă personală primim un feedback de la profesor cu ce putea fi mai bine la lucrarea noastră. Toată lucrarea este analizată și comentată, chiar și unde ai scris bine, îți spune acolo bravo, bine punctat”, mai explică Irina. 

Ce i-a atras atenția la sistemul englez de învățământ este că întotdeauna lucrările studentului trec prin mai multe mâini. „Lucrările sunt corectate de un profesor, iar apoi sunt evaluate din nou de către alți doi profesori.” Dat fiind acest fapt, este clar că nu se pune vreodată sub semnul îndoielii notarea dacă este sau nu corectă. Este eliminat din start orice factor de subiectivitate. 

Toate examenele pe care le dau sunt anonime, pentru ca profesorii să fie obiectivi și să nu facă diferențe. În această perioadă s-au susținut toate online, iar evaluarea de final de semestru deja a avut loc. „Avem un cod pe care doar noi îl știm, doar dacă ai nemulțumiri legate de lucrarea ta, atunci mergi și discuți cu profesorul și va ști cine ești, altfel nu. Nu poți fi notat subiectiv.”

Englezii nu au pretenția să fie „domniți”

În Anglia, adresarea se face pe nume pentru a face mai ușoară comunicarea. „Legat de comunicare, fiecare profesor are o oră pe săptămână liberă pentru noi. Dacă avem vreo nelămurire, intrăm pe platformă și mergem direct la ora respectivă a profesorului și întrebăm ce nu am înțeles sau ne lămuresc cu diverse.” 

Totodată, studenții știu adresa de email a fiecărui profesor și oricând pot lua legătura pentru a le adresa întrebări. Studenții sunt încurajați să-și spună părerea. Orice părere, bună sau rea, cu argumente și dovezi, fără să simtă vreo constrângere sau judecată. „Suntem învățați să avem o gândire critică, să nu ne dăm cu părerea doar de dragul de a ieși în evidență”, adaugă Irina Câmpanu. 

Ce putem învăța de la sistemul de învățământ englez

Sistemul de învățământ englez este considerat unul dintre cele mai exclusiviste din lume. Confirmă Irina Câmpanu. Studenta menționează că nu au limite în procesul de învățare. Materia, cititul, programa, practica, toate fac diferența. 

Putem învăța de la sistemul englez să avem mintea mai deschisă, să privim și spre alte oportunități, să ne dăm voie să greșim, să nu ne mai axăm pe note, amenințări de genul «nu te bag în examen sau în bac», să fim mai înțelegători, să nu mai tocim și să nu ne mai limităm la zece scriitori.

Tânăra spune că în România se învață aceleași lucruri de mai bine de 30 de ani, aceeași programă. Ar dori să vadă o evoluție și consideră că elevii s-au săturat de aceiași autori. Irina Câmpanu ar aduce în față autori contemporani. „Eu nu zic că Eminescu sau Blaga nu au lucrări impecabile, dar stagnăm. Mai există și alți autori care scriu impecabil, spre exemplu, Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Lavinia Braniște, Ana Blandiana, Radu Vânca și mulți alții.” 

Altă problemă ar fi învățatul pe de rost. „Vă spun sincer, sunt în semestrul doi și nu mi s-a dat de memorat nimic.” 

Ar schimba și atitudinea unor profesori. În Anglia, Irina se simte respectată ca studentă și pusă în valoare. „Vorbeam cu o fostă colegă de școală zilele trecute și îmi spunea cum profesorii îi amenință dacă lipsesc de la cursuri sau seminarii și nu vor intra în examen. Vă spun sincer, la noi nu există așa ceva!”

Are doar trei zile pe săptămână cursuri

Fizic, Irina are cursuri doar trei zile pe săptămână. Miercuri și joi are câte trei ore și vineri o oră și jumătate. Completează acest orar cu mult lucru individual. Din păcate, dată fiind situația pandemică, nu mai participă la cursuri fizic, ci online, pe platforma Blackboard. „Acolo prezentăm munca personală sau dăm examene, acolo ne primim notele, acolo se țin seminariile sau cursurile, totodată ne putem și descărca toate seminariile sau cursurile”, spune studenta.

Irina subliniază că n-a trebuit să tocească nimic de când a intrat la facultate. Consideră că, în România, unele materii la care trebuie să înveți foarte mult ar trebui să fie opționale, nu obligatorii.  În Anglia, lucrurile stau altfel. „Profesorii ne ajută să ne formăm niște skill-uri, abilități pe care mai târziu le folosim în examene. Cred că sistemul de învățământ românesc este învechit, iar profesorii sunt limitați de programa școlară care de multe ori nu mai reprezintă situația actuală.”

Situația studenților din UK afectată de Brexit

În ultimii ani, Marea Britanie a fost pe lista favorită a tinerilor care au dorit să studieze în afara României. Potrivit Educativa, în 2020 erau 9000 de tineri la studii în Regatul Unit. 

Despărțirea de Uniunea Europeană schimbă condițiile în care tinerii români pot să studieze în Marea Britanie. „Acum e o nebuloasă cu Brexit-ul. Dacă ai fost în UK cel puțin 24h începând cu iulie și până la 31 decembrie 2020 primești împrumut pentru anul de studii septembrie 2021. Dacă nu ai îndeplinit acest lucru, atunci nu poți primi împrumutul și e destul de costisitor”, spune studenta. 

Pe Irina Câmpanu nu o afectează acest lucru cu nimic. E în Marea Britanie din septembrie 2019 și are toate actele necesare. Este rezident și a putut accesa un împrumut guvernamental care acoperă taxa de școlarizare. 

 Iubește România pentru natura sa, iubește munții și marea, dar nu are de gând să se întoarcă acasă în viitorul apropiat. „Vreau să  particip la workshop-uri, congrese, proiecte multe și de ce nu  să am un schimb de experiență într-o altă țară, poate Franța, Elveția sau Japonia.” Și bineînțeles, masteratul. 

Ema Tănase

colaboratoare, profesor pentru învățământul preșcolar

Pe lângă joaca serioasă cu copiii de la grădiniță, sunt contributor la două publicații online, Elita României și Viitorul României și realizez interviuri ce promovează valorile românești. Nutresc sentimente față de țara noastră, ba chiar descopăr că pot contribui un strop la îmbunătățirea ei prin meseria pe care mi-am ales-o. 

CUVINTE-CHEIE

irina campanu, criminologie marea britanie

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile