În 2015, au implementat un program național de tichete valorice ca părinții să-și dea copiii la grădiniță. Abia când au mers prin țară să vadă cum merg lucrurile, au realizat ceva ce nu observaseră până atunci: grădinițele nu aveau cărți pentru copii. De atunci au pornit mai multe programe pentru încurajarea lecturii, întinse pe toată țara, care nu-i privesc doar pe oamenii școlii, ci și pe cei din comunitate. Am vorbit la REZOLVAT cu Maria Gheorghiu, cofondatoarea organizației OvidiuRo, despre cum formezi cititori.
Specialiștii de la Edustudio Helsinki, un ONG care creează material didactic pentru România, pe modelul celui finlandez, au explicat pentru Școala 9 cum pot face profesorii orele mai antrenante. Finlanda a introdus pedagogia digitală în școli în urmă cu patru ani, așa că nu a avut probleme să se adapteze când a lovit pandemia. Înainte de asta, a avut grijă să tehnologizeze școlile și să-i pregătească pe profesori, proces început după anii ‘90. Cum nici în Finlanda schimbarea nu a venit peste noapte, mesajul specialiștilor de la Edustudio pentru profesorii din România este să-și facă planuri detaliate pentru orele online și să aibă răbdare cu sine.
Copiii încep să înțeleagă minciuna încă de la o vârstă fragedă. Mai mult, potrivit studiilor, chiar dacă este greșit să minți, acest lucru poate indica, de asemenea, o dezvoltare sănătoasă a creierului la copii și reprezintă o etapă cognitivă. Există și minciuni nevinovate care se numesc minciuni „albe”. O cercetare citată de The Conversation a urmărit comportamentul copiilor și relația lor cu minciuna de la 18 luni până au împlinit 2 ani și jumătate.