ARACIP, agenția care evaluează școlile, ar trebui să se uite mai mult la rezultatele elevilor de la examene și la abandonul școlar, nu la câte ieșiri de incendiu au clădirile. Opinia îi aparține secretarului de stat Radu Szekely și vine ca o replică la acuzațiile aduse Ministerului Educației de către Șerban Iosifescu, fostul președinte eliberat din funcție la începutul lunii. O altă voce critică a modului în care sunt evaluate școlile este a lui Christian Comșa, președintele Asociației Școlilor Particulare. Ambii au explicat pentru Școala 9 cum văd reformarea instituției responsabile de calitatea educației.
Suedia este una dintre puținele țări ale lumii care le oferă elevilor posibilitatea să studieze limba maternă în școală, ca opțional. Andreea Dahlquist predă în 15 școli din Malmö, acolo unde sunt elevi români care nu vor să-și uite limba. În cei aproape șase ani în școala suedeză, Andreea și-a perfectat modul de a preda, astfel încât niciun copil din clasa ei să nu rămână în urmă. Asta e filosofia școlii din țara scandinavă, să-i aducă pe toți copiii la nota 5. Și de acolo construiesc.
În București sunt peste 222 de mii de elevi, iar 10% dintre aceștia se îngrămădesc în doar 13 școli. Am mers la trei dintre cele mai aglomerate instituții preuniversitare, cu aproape 2000 de elevi și peste, din sectoare diferite, însumat, cât populația unui oraș ca Lehliu Gară din Călărași. Doar că elevii sunt adunați cel puțin patru ore pe zi pe o suprafață de 8000 de ori mai mică. Am întrebat conducerea școlilor și mai mulți părinți cum au făcut față în vremea coronavirusului. Măsurile de igienă se respectă, distanțarea în bănci, mai greu. Dar oricare ar fi fost situația, cei mai mulți părinți spun că și-ar fi adus oricum copiii la orele cu prezență fizică.