În perioada interbelică, bugetul pentru educație reprezenta 12% din totalul fondurilor statului, un procent semnificativ mai mare decât în prezent. Astăzi, prin noile proiecte de lege, se vorbește despre 15% din bugetul consolidat din 2027, față de 8% astăzi. Încercarea de a aloca 6% din PIB acestui domeniu a eșuat în ultimii 20 de ani. Istoricul ieșean Ovidiu Buruiană pune în context perioada istorică în care toate țările Europei investeau masiv în educație.
INVESTIGAȚIE. Zeci de site-uri comercializează la liber căști de copiat și promit promovare la examene fără efort. Am vrut să aflăm ce se ascunde în spatele acestor afaceri și am fost întâmpinați de un discurs care justifică frauda prin problemele din sistemul de educație. Doar 180 de candidați de la examenele naționale ale elevilor și profesorilor au fost eliminați anul acesta, iar Poliția Română spune că nu are date despre aceste cazuri. Cu această poză de moment, ne-am întrebat dacă este sistemul de învățământ echipat să țină piept industriei fraudei?
Trei învățătoare și trei profesori au explicat pentru Școala 9 opțiunea lor de a se vaccina sau nu împotriva COVID - 19. Cei șase consideră că înainte de a-i arăta cu degetul pe profesorii care nu vor să își facă vaccinul, ar trebui să ne uităm către Guvern. Până acum, ar fi trebuit să aibă o campanie de informare mai serioasă. Rezultatele chestionarului care arată că peste șase mii de angajați din învățământ, majoritatea membri ai Federației „Spiru Haret“, nu vor să se vaccineze a polarizat spațiul public. Școala 9 a arătat că acesta nu este reprezentativ pentru toate cadrele didactice, însă o doză de scepticism există, și nu doar în România.