În medie, 150.000 de elevi de la clasa I până la clasa a XII-a fac opționalul de educație pentru sănătate, conform datelor din sistem obținute de Școala 9. Este numărul de elevi care ar umple cam 170 de școli gimnaziale de mărime medie. Vorbim, așadar, de un procent infim raportat la numărul total al elevilor din România. Dacă ne uităm numai la componenta de educație sexuală, care se poate studia de la clasa a VIII-a în sus, în jur de 750.000 de copii l-ar putea avea în curricula școlii, dacă părinții și instituția de învățământ ar fi de acord.
Pentru Andrei-Darius Dragomir, elev în clasa a XI-a la Liceul Teoretic Internațional de Informatică din București (ICHB), Olimpiada Internațională de Fizică din acest an a reprezentat nu doar o confirmare a premiilor obținute până acum, ci și o experiență culturală de neuitat. Originar din Brașov, Andrei s-a mutat la București în clasa a IX-a, din dorința de a se pregăti pentru rezultate mai bune la olimpiadele naționale, dar a ajuns în scurt timp să obțină aurul la toate olimpiadele internaționale din domeniul fizicii și astrofizicii. Între o olimpiadă și un lot, elevul olimpic a povestit pentru Școala 9 despre experiența din Japonia, despre munca din spatele rezultatelor sale, dar și despre idealul de a avea, în viitor, „o viață completă”.
Când a devenit profesoară, Camelia Constantea se aștepta să prindă un post într-o școală în oraș. A ajuns la sat, unde nu a găsit „școala bună” la care visa, ci un catalog care se tot împuțina. „Eram total ruptă de realitate”, spune profesoara. După mai bine de 20 de ani de predat în satul Viișoara, azi în fotoliul de director, Camelia nu s-ar mai duce la o școală de la oraș. Am discutat cu cea care în 2024 a câștigat premiul Profesorul Anului din mediul rural la categoria „Prevenirea abandonului școlar”, pentru a vedea ce soluții a identificat ca să-i aducă pe copii în bănci.