Un prieten care n-are legătură cu învățământul, lucrând în domeniul vânzărilor, îmi povestește că a ținut o prezentare colegilor săi, având ca temă mituri care ne creează blocaje mentale. A deschis prezentarea cu o întrebare: „Ce credeți, o balenă albastră poate înghiți un om?” Majoritatea au răspuns afirmativ și când le-a spus că de fapt, balena albastră se hrănește cu plancton și nu poate înghiți obiecte mari, a fost bombardat cu „hate” din partea lor, cu agresivitate și respingere.
11 septembrie a reprezentat anul acesta începerea școlii nu doar pentru elevii români, ci și pentru mii de elevi ucraineni refugiați în România. Între 30 și 50% dintre ucrainenii refugiați în Europa sunt copii și doar jumătate dintre ei au fost înscriși în țările gazdă în sistemul educațional, potrivit unui raport publicat de Agenția ONU pentru Refugiați. Unii dintre elevii ucraineni continuă să studieze online cu profesori din Ucraina, ei neștiind nici acum dacă studiile din România le vor fi recunoscute.
După aproape șapte luni în care școala s-a mutat în casa fiecărui elev și profesor, aceștia s-au întors în sălile de clasă. Școala 9 a asistat la o zi de cursuri într-un liceu din Franța, pentru a vedea cum se face școală aici, în toamna pandemiei. Am vrut să vedem dacă a redefinit carantina modul în care elevii și profesorii francezi se raportează la școală. ”Școala online a însemnat pentru elevii mai timizi o oportunitate să fie mai liniștiți”, spune un profesor. Dar cu toții cred că ”școala se face la școală”, chiar dacă asta presupune, ca și în România, purtatul măștii pe tot parcursul orelor, pentru elevii peste 11 ani.