O lectură de 13 minute.
Că să înțelegem cum calculează nivelul textelor, am testat lead-ul acestui articol cu LEMI. După ce l-am introdus în platformă, am aflat că textul este potrivit pentru un elev de clasa a VIII-a, de 14-15 ani, și că are complexitatea 2, adică medie. Analiza ne indică și gradul de diversitate lexicală, numărul de arhaisme și regionalisme, cuvinte, silabe, propoziții, cuvinte unice sau complexe, caractere și caractere fără spații.
Ne-am uitat și pe textele disponibile pe platformă. Un fragment extras din „Ursul păcălit de vulpe”, de Ion Creangă, este potrivit pentru clasa 0, sau copiii de 6-7 ani, și are nivel de complexitate 3 (dificil). Dar utilizatorii pot să aleagă textul în funcție de clasă, nivelul de complexitate, domeniu și temă, după autor român sau străin.
Pentru crearea instrumentului digital LEMI, echipa proiectului, formată din cercetători, experți lingviști, informaticieni, studenți și colaboratori, s-a bazat pe metode de cercetare din domeniile lingvisticii și tehnologiei informației. Parteneri le-au fost școli și ONG-uri care i-au ajutat să valideze rezultatele cercetării la clasă.
Despre LEMI ne-au povestit Mădălina Chitez, manager de proiect și cercetătoare în Departamentul de Limbi și Literaturi Moderne, și Roxana Rogobete, expert lingvist în proiect și asistent universitar în Departamentul de Studii Românești al Facultății de Litere, Istorie și Teologie, ambele de la Universitatea de Vest din Timișoara (UVT).
„Mi-am dat seama de ce nu le face plăcere să citească”
LEMI a pornit de la „o necesitate personală”, după cum povestește Mădălina Chitez.
„Ce le dădeam să citească (copiilor mei n.r.) acasă, era cumva adaptat lingvistic, îmi dădeam seama că dacă le dau un text prea complex nu îl vor citi cu plăcere.” Dar la școală copiii aveau lecturi suplimentare și texte complicate în manuale. „M-am uitat și eu pe acele texte și mi-am dat seama de ce nu le face plăcere să citească”, povestește Mădălina.
Propozițiile lungi, pasajele descriptive, dialogurile în exces, în care copiii pierd firul narațiunii, și cuvinte extrem de complicate sau rar întâlnite de copii sunt elementele care fac textele să fie „neadaptate lingvistic” și să nu „răspundă nevoilor cognitive ale copiilor de o anumită vârstă”, după cum explică cercetătoarea.
După ce a constatat aceste lucruri, a început să caute recomandări, să înțeleagă „cum ar trebui să fie lucrurile”.
„Nu există nicio platformă, nu există nici ghiduri eficiente în a spune ce texte, ce cărți sunt bune pentru o anumită vârstă sau clasă”, a concluzionat.
S-a îndreptat apoi către edituri, librării și biblioteci, știind că acestea, de obicei, recomandă cărți pe grupe de vârstă. La anumite librării online a găsit aceeași carte recomandată și pentru segmentul de vârstă 6-9 ani, și pentru segmentul de vârstă 10-11 ani.
Asta a făcut-o să-și spună: „Dacă nu există, facem noi!”. A scris, așadar, împreună cu mai mulți colegi, o propunere de proiect pentru finanțare prin Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). L-au depus în programul „Promovarea Culturii Scrise” și au primit finanțarea.
Textele din platformă, evaluate de copii, cadre didactice și părinți
Era început de 2023 când au făcut primii pași în dezvoltarea platformei. În primă fază, echipa de proiect a făcut o selecție a textelor disponibile în manuale. Au verificat textele din punct de vedere al lizibilității (cât de ușor poate fi citit și înțeles un text de către un cititor, n.r.) și al inteligibilității (capacitatea cititorului de a procesa informația pe care o citește, n.r.) pentru a-și da seama dacă sunt potrivite pentru nivelurile propuse de Ministerul Educației sau de autorii manualelor.
„Ce am mai făcut a fost pur și simplu să selectăm și textele care le plac copiilor”, povestește Roxana Rogobete, expert lingvist.
Selecția textelor care se găsesc pe platformă a fost făcută, așadar, și în urma unor chestionare care au evaluat gradul de satisfacție pe care îl au elevii, cadrele didactice și părinții. Au evaluat cât de utile sau potrivite li se par textele, dacă au un text favorit, dacă preferă autorii canonici sau, dimpotrivă, dacă ar prefera un text din literatura contemporană, română sau străină.
„Cei mai tradiționali în viziune erau, bineînțeles, adulții, în timp ce copiii ar fi preferat texte mai actuale în ceea ce privește conținutul sau lexicul.”
Odată alcătuit corpusul (set de texte selectate n.r.), echipa a început să testeze textele care erau candidate pentru platformă.
O formulă matematică pentru măsurarea gradului de dificultate al textelor
Flesch Reading Ease (FRE) este una dintre primele formule care au evaluat lizibilitatea textelor. Formula dezvoltată în 1948 de scriitorul Rudolf Flesch, se bazează pe lungimea propozițiilor și pe complexitatea cuvintelor.
Flesch Reading Ease Formula = 206.835 − (1.015 × Lungimea medie a propoziției) − (84.6 × Numărul mediu de silabe din cuvinte)
Formulele matematice pentru măsurarea nivelului de dificultate al textelor „au fost gândite pentru prima oară acum 80-90 de ani. Deci oamenii s-au gândit de atunci că este mai ușor de procesat un text atunci când are vocabular mai simplu, sintaxă mai simplă, propoziții mai scurte și că asta poate fi pusă într-o formulă matematică”, spune Mădălina.
Pe scurt, formulele reușesc să măsoare complexitatea textelor fără să existe un om care să evalueze acest lucru. După un calcul matematic, formulele indică exact clasa pentru care e recomandat respectivul text.
„Am pornit de la zero”
„Una dintre provocările noastre când am creat LEMI era să avem această formulă pentru limba română. Nu exista. Deci acolo ne-am blocat total. Am pornit de la zero”, povestește managera de proiect.
„Suntem la 80 de ani distanță de ce făceau alții”, adaugă ea.
Au început, așadar, să experimenteze cu formulele existente pentru textele în limba engleză. „Am folosit unii dintre parametri, pe alții i-am adaptat.”
Au dezvoltat, apoi, prima formulă disponibilă pentru textele în limba română. „Formula este încă în dezvoltare, dar ce avem acum este destul de bună și stabilă în a indica nivelul de clasă la care ar trebui folosit un text și am reușit să o prezentăm și să o validăm la diverse conferințe internaționale. Toată lumea a fost încântată. Nu prea există în Europa. Există în italiană și în franceză niște tentative”, explică Mădălina.
Au validat-o și la clasă. În proporție de 96%, copiii au acceptat nivelul pe care l-a indicat platforma prin formulă. „Am observat că suntem pe drumul cel bun”, spune Mădălina.
Trei funcționalități principale ale platformei LEMI
Acum, platforma are trei funcționalități principale, toate gratuite. Pe de o parte, LEMI oferă o colecție de fragmente de texte grupate pe nivel de vârstă, lizibilitate, complexitate și tipologie a conținutului. Pe de altă parte, LEMI a devenit și o interfață de analiză a textului dorit, prin încărcarea de text scurt pentru verificarea complexității acestuia.
Există trei niveluri de complexitate: text foarte ușor (1), mediu (2) și dificil (3).
„Noi nu vrem să eliminăm efortul ăsta al copilului de a-și însuși cunoștințe noi, însă vrem să facem lucrurile astea treptat. De asta avem cumva și cele trei niveluri pe care le-am impus pentru fiecare clasă”, atrage atenția Roxana.
Mai mult decât atât, LEMI oferă gratuit și seturi de tutoriale și materiale informative care explică și exemplifică cum poate fi folosită platforma de către dascăli, părinți, copii și publicul larg.
Arhiva digitală are 250 de texte, de la 150 de autori români și 100 de autori străini, potrivite pentru clasele 0-IV. În momentul de față echipa de proiect face filtrări și liste pentru gimnaziu.
17.000 de euro versus milioane de dolari
„Ce facem noi este mai mult sau mai puțin muncă voluntară. Este ceea ce ar fi trebuit să facă Ministerul cu echipe întregi, echipe solide și nu s-a făcut de atâta timp”, spune managera de proiect.
Proiectul s-a desfășurat din ianuarie până în noiembrie 2023 și de la AFCN au primit o finanțare de 17.000 de euro. „În America s-au făcut proiecte de cercetare pe 5 ani de zile cu milioane de dolari ca să aibă o astfel de platformă”, spune Mădălina.
Au reușit să dezvolte platforma activând rețeaua de voluntari din jurul lor: profesori universitari, studenți, directori de școli, experți în IT, ONG-uri.
„Cred că am fost în jur de 15 oameni angajați pe proiect, însă echipa din spate e probabil dublă”, spune Roxana. „Salariile noastre au fost de 300 de lei pe lună pentru a lucra în proiect. Majoritatea banilor s-au dus pe platformă, pe IT. Faptul că a ieșit ceva de acolo și am avut ce să prezentăm la conferințe și să aducem ceva pe piață care e chiar util, a fost mai mult decât motivant”, adaugă ea.
„Succesul maxim? Să fie recomandată de Minister”
Le-am întrebat pe dezvoltatoarele proiectului care cred că ar fi minimul și maximul de succes în cazul platformei LEMI. „Mi-ar plăcea să aud din ce în ce mai mult păreri ale persoanelor care încep să o folosească. Succesul maxim? Să fie recomandată de Minister”, a răspuns Roxana.
Când merg la clasele primare să testeze instrumentul, Mădălina și Roxana sunt însoțite de ursulețul LEMI, ursulețul portocaliu de pluș din logo-ul platformei care îi ajută pe copii să citească.
Platforma LEMI a fost creată în cadrul proiectului „Lectură pentru mine. Știința în slujba copiilor – LEMI”, coordonat de Universitatea de Vest din Timișoara, cu scopul de a stimula interesul pentru lectură.
Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro.
