Lumea nu ia în serios Săptămâna Verde

Patru din cinci adolescenți sunt preocupați de poluarea aerului, potrivit unei anchete Salvați Copiii. În multe licee, însă, profesorii abordează teme legate de mediu doar în Săptămâna Verde, pe care mulți dintre elevi o consideră o vacanță. Și aproape jumătate dintre ei spun că nu au avut o astfel de experiență. În acest context, am vorbit cu trei elevi din București despre cum văd acest program.

Articolul face parte dintr-o serie în care Școala9 a dorit să afle ce cred profesorii, elevii, părinții și educatorii de mediu despre Săptămâna Verde. Am urmărit ce au în comun și cum diferă perspectivele lor asupra acestui program care nu ar exista fără fiecare dintre ei și fără colaborarea lor.

Inițiativa Săptămâna Verde a venit acum patru ani de la președintele Iohannis și face parte din Strategia națională privind Educația pentru mediu și schimbări climatice 2023-2030 și Strategia națională pentru dezvoltare durabilă a României 2030. Cinci zile în care statul dă programa școlară pe tema sustenabilității și gestionării crizei climatice, conform metodologiei aprobată prin ordin de ministru. La doar un an de la implementare, profesorii și directorii de școli au cerut ministerului să scoată programul Săptămâna Verde. Au spus că nu sunt suficienți bani să organizeze activitățile, iar acestea trebuie însemnate într-un raport stufos care ia resurse de timp, și așa puține. Apoi, se creează multe deraieri de la programă, oricum supraîncărcată.

Anul acesta, programul Săptămâna Verde nu a primit finanțare. Școlile pot folosi bani din 2024, dar rămân pe zero dacă i-au cheltuit anul trecut. Ministra mediului a spus că mai sunt bani din acel fond și trebuie mai întâi terminați. Un calcul realizat de Green Report arată că fiecare elev a primit 34 de lei pentru doi ani în bugetul din 2024. 

Programul ne amintește de o nevoie mai mare: ca noile generații să aibă grijă și drag față de mediul înconjurător. Tinerii au demonstrat prin mișcări ca Fridays for Future că pot trage părinții de mânecă să colecteze deșeuri selectiv și pot cere autorităților să ia măsuri. Cu toate astea, Săptămâna verde are șanse mici să producă impact, când nu știm exact care e scopul și ce activități să organizăm.

IOANA MIHĂILESCU: „Se traduce într-o săptămână fără școală”

Ioana învață în clasa a XI-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București. Spune că nu își vede viața fără voluntariat și poți verifica asta prin munca ei. Coordonează inițiativa Ecosense din liceu, unde promovează educația de mediu, și este președinta Consiliului Școlar al Elevilor. Se implică și în proiecte europene, de exemplu, e ambasadoarea proiectului Sete de soluții, al asociației GEYC. 

„Săptămâna Verde este un moment interesant pentru școlile din România, pentru că fiecare încearcă să își dea seama ce ar fi bine să facă”, spune Ioana. „Nu suntem pregătiți în sensul ăsta.”

Inițiativa Ecosense a organizat plantări de puieți și dezbateri despre educația de mediu cu peste 500 de elevi din București. Au încercat să ofere un ghid și altor licee, acolo unde au avut deschidere din partea directorilor. 

„Eu nu sunt total de acord cu conceptul de Săptămâna Verde”, continuă Ioana. „Ecologia și educația de mediu ar trebui inclusă în programul școlar ca o materie.” Ea participă la un opțional de educație de mediu, pe care îl organizează profesorul de geografie, însă e conștientă că se numără printre excepții.

„Este ceva ce se întâmplă în politica românească – anumite persoane încearcă să îndeplinească o nevoie, dar o fac de suprafață, fără să ofere niște pași concreți și ajutor sau niște activități.” 

„Se traduce într-o săptămână fără școală”, constată Ioana. Cu toate astea, crede că e o inițiativă bună, dacă s-ar oferi sprijin real. „Noi, ca grup de inițiativă, putem face un ghid, dar el nu o să fie implementat la nivel național, că nu avem puterea asta. Dacă nu vine ca ceva clar și poate chiar obligatoriu, nu cred că profesorii se vor mobiliza.” Ioana vede educația de mediu ca o prioritate, pentru că „oamenii trebuie să înțeleagă că dacă nu mai avem mediu, nu mai avem nimic.”

HORIA TOBĂ: „Eu am crescut la oraș, nu știam cum se plantează în pământ”

Horia învață la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”. E în clasa a XI-a, la mate-info, bilingv germană și face parte din echipa revistei liceului, Vianews. Îl pasionează sportul și ar vrea să se vorbească mai des în școală despre ce poți face să ai o viață sănătoasă. În Săptămâna Verde de anul trecut, Horia a stat acasă, a învățat și a ieșit cu prietenii.

„Mulți elevi își pun vacanțe sau programează să plece în Săptămâna Verde”, spune Horia. Nu știe să spună ce activități au făcut, pentru că la el nu a ajuns programul. Singura dată când au vorbit despre protejarea mediului a fost când s-au adus pe hol coșuri de colectare selectivă a deșeurilor.

Își amintește că în gimnaziu a plantat flori cu profesoara de educație tehnologică în afara programului Săptămâna Verde. A învățat cum să pună plante în ghiveci și cum să aibă grijă de ele. „Eu am crescut la oraș, nu știam cum se plantează în pământ. Mai are mama flori și mă pune să am grijă de ele, dar asta e cam singura mea tangență cu acest subiect.”

I-ar plăcea ca Săptămâna Verde să trezească o conversație despre mediu între elevi și profesori. Mai mult, ar vrea să meargă în parc sau în natură, așa cum a auzit că fac colegii din alte licee. 

TURCU MIHAI: „Lumea nu înțelege importanța activităților”

Mihai e în clasa a XI-a la Liceul Teoretic Bilingv „Miguel Cervantes” în București. Îl pasionează filosofia și geopolitică. Face voluntariat la Asociația Umanistă Română, unde editează știri pentru redacția PoliticALL.

În Săptămâna Verde, a participat la campionatul de fotbal și a fost în vizită la un sediu de televiziune. „Anul ăsta nu am prea avut activități axate pe tema mediului, pentru că nu a fost vremea favorabilă.” În unele zile, Mihai a rămas acasă să învețe pentru olimpiada de filosofie. 

„Pe partea practică nu am prea avut activități”, continuă el. „Când mă gândesc la Săptămâna Verde, mă gândesc să plantăm copaci, să adunăm deșeuri, pentru că partea teoretică ar trebui să se facă în mod normal în timpul anului.” Încă ține minte că în clasa a IX-a a mers cu clasa în Delta Văcărești, alături de un ghid. 

„Am simțit din partea profesorilor că au luat-o ca pe o muncă în plus pe care o fac doar ca să fie făcută”, spune el. Și-ar dori ca elevii  să aibă o influență mai mare, nu doar să primească pasiv informație. Ar vrea mai multe activități practice, pentru că de multe ori primesc informația dogmatic. „Cred că într-un sistem ideal ar trebui să existe partea de debate și partea de nonformal.”  Își amintește că tot în clasa a IX-a au făcut o dezbatere despre energia nucleară.

Mihai spune că, de obicei, se iau în serios materiile la care se dau note, iar în Săptămâna Verde nu sunt consecințe dacă lipsești. „Pentru că nu există educație de mediu în cadrul orelor propriu-zise, lumea nu înțelege importanța activităților.” În plus, crede că sunt mai familiari cu educația formală, iar lipsa de structură din Săptămâna Verde e asociată cu joaca. „Faptul că lumea folosește Săptămâna Verde ca să învețe la alte materii este cauzată mai mult de faptul că lumea nu ia în serios Săptămâna Verde și o vede mai degrabă ca pe o continuare a vacanței.”

„Nu zic ca în fiecare zi să mergem să plantăm copaci. Dar nici să mergem într-o sală să ascultăm trei ore ceva și să mergem acasă fără să ne implicăm deloc.”

Toți trei învață în oraș, la licee cu resurse financiare. Cu toate astea, pare că Săptămâna Verde se luptă să existe între vacanță și activități  care nu au legătură cu mediul. Asta arată fragilitatea programului, care stă atârnat de lipsa unei direcții clare, a finanțării și a familiarității cu educația de mediu.