„În clasa fetei mele erau 31 de elevi. Așadar, se adunau în jur de 900 de lei. Sunt de acord cu cadourile simbolice, ca o floare sau o cutie de bomboane, dar nu să se adune 900 de lei. Nu mi se pare normal“, povestește părintele.
Se întâmpla anul trecut, înainte de Crăciun, când câteva mame din grupul de părinți de pe WhatsApp în care se afla și aceasta, au venit cu inițiativa ca fiecare părinte să dea câte 30 de lei pentru a lua cadou dirigintei. Nu era prima oară când i se cereau bani pentru cadouri.
Mama a refuzat să cotizeze, argumentând că astfel de fapte reprezintă o formă de corupție. „Trebuie să ne opunem unor astfel de obiceiuri, altfel copiii noștri vor reproduce aceste practici. Anticorupția trebuie învățată încă de pe băncile școlii.“
Pentru că și-a păstrat principiile, atât ea, dar mai ales fiica ei, au fost marginalizate de restul clasei. „Pe mine m-au exclus de pe grupul de WhatsApp al părinților, iar pe fiica mea au început să o evite anumite colege“, mai povestește mama, care a dorit să-și păstreze anonimitatea pentru a-și proteja copilul.
Fiica sa învață acum la o altă școală.
„Doar pentru că vin sărbătorile, nu înseamnă că trebuie să încălcăm legea“
Avertismentul unui părinte, care întâmplător era polițist, nu i-a descurajat pe acei părinți. De altfel, rămâne un obicei generalizat. Rareș Voicu, reprezentantul elevilor, spune că și el a primit semnale din partea unor părinți care sunt pe grupuri WhatsApp că li se cere bani pentru cadouri în această perioadă.
„Doar pentru că vin sărbătorile, nu înseamnă că trebuie să încălcăm legea. Eu înțeleg că părinții și elevii vor să-și arate aprecierea față de cadrele didactice. Perioada aceasta a presupus mai multă muncă din partea tuturor, inclusiv din partea profesorilor și învățătorilor. Dar pentru asta nu este nevoie să dea bani. O felicitare sau un simplu mesaj este îndeajuns“, spune Rareș Voicu.
Totodată, președintele Consiliului Național al Elevilor atrage atenția că astfel de practici afectează mai ales părinții din familii defavorizate. „Sunt părinți care nu-și permit să dea bani pentru cadouri, iar din acest motiv sunt marginalizați de restul părinților.
Un studiu realizat de Eurofound în 2016 arată că România este printre primele locuri în Europa la gradul de corupție din școli.
Foto: Vlad Chirea
Codul de etică pentru profesori le interzice să primească bani
Potrivit Codului de etică al personalului didactic din învăţământul preuniversitar, adoptat acum doi ani, profesorilor li se interzice „solicitarea, acceptarea sau colectarea a unor sume de bani, cadouri sau prestarea anumitor servicii de interes privat“.
Acest regulament a fost adoptat la presiunea Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar (FNAP-IP). Iulian Cristache, președintele federației, spune că de când a intrat în vigoare acest cod de etică a primit mai puține reclamații din partea părinților.
„Anul acesta am primit mai puține mesaje față de alți ani, ceea ce pe noi, ca federație, ne bucură. Sigur că nu putem ști în ce măsură se mai practică acest obicei, pentru că mulți părinți nu vorbesc, dar tindem să credem că fenomenul este în scădere“, spune Iulian Cristache.
Reprezentantul părinților crede că nu este o problemă dacă fiecare părinte cotizează cu câțiva lei pentru a lua un cadou simbolic, însă când suma cumulată ajunge la câteva sute de lei, atunci este încălcat acest cod de etică.
„Nu am absolut nimic împotriva celor care adună sume modeste sau simbolice pentru a-și arăta aprecierea față de profesori sau de învățători, dar trebuie să existe niște limite“, este de părere Iulian Cristache.
Președintele FNAP-IP precizează că părinții pot reclama astfel de abuzuri la directorul școlii, însă există riscul ca acesta și ceilalți profesori de cancelarie să fie de partea dascălului acuzat.
„Sunt situații în care, dacă părintele nu vrea să cotizeze, este pârât la profesor. Dacă se duce la director să reclame, el poate demara o anchetă la nivelul comunității școlare, dar consiliul profesoral cel mai probabil îl va apăra pe profesorul acuzat“, adaugă părintele.
Oferirea de cadouri „opulente“ se pedepsește cu închisoare de la doi la șapte ani
Alexandru Manda, coordonator programe la Societatea Academică din România și student la Drept în anul III, spune că este important să facem o distincție clară între:
- cadouri simbolice, oferite spontan de către un părinte sau de un grup mai mic
- cadouri cu o valoare însemnată, oferite în mod organizat, pe bază de înțelegeri prealabile și cu scopul de a obține bunăvoință din partea unui cadru didactic
În primul caz, „dacă vorbim de o floare sau un mărțișor de 1 martie suntem în fața unui gest simbolic, în ton cu specificul sărbătorilor“, explică acesta.
Dar, în a doua ipoteză, atunci când se oferă bani sau cadouri scumpe, „suntem mai degrabă pe ipoteza reglementată de Codul penal la art. 289-290, și anume tandemul de luare-dare de mită“, spune reprezentantul Societății Academice din România (SAR).
„În sensul legii penale, profesorul este funcționar public, așa cum a afirmat Înalta Curte prin decizia obligatorie nr. 8/2017“, mai explică acesta.
„Asta înseamnă că poate fi condamnat de la 3 la 10 ani de închisoare dacă pretinde, acceptă sau primește bani sau alte foloase în legătură cu îndeplinirea profesiei sale.“ - Alexandru Manda
Reprezentantul SAR subliniază că, tot potrivit legii penale, și părinții pot fi trași la răspundere pentru oferirea de sume sau cadouri a căror valoare depășește una simbolică cu închisoare de la 2 la 7 ani.
„Nimeni nu este absurd. O floare nu reprezintă dare-luare de mită, dar cadourile scumpe și opulente, da. Mai ales dacă intenția celui care oferă este ca un elev să beneficieze de tratament preferențial, inclusiv de o mai mare indulgență din partea profesorului“, conchide Alexandru Manda.
Foto Cover: Shutterstock
