Prietenul ChatGPT. Profesoara care îi lasă pe elevi și studenți să folosească AI și să învețe de la influenceri

Prietenul ChatGPT. Profesoara care îi lasă pe elevi și studenți să folosească AI și să învețe de la influenceri

Renee Hobbs crede că inteligența artificială poate fi un bun partener tehnologic și nu un dușman sau un instrument pentru a trișa la școală. Îi lasă pe studenții ei de la Universitatea Rhode Island, unde predă educație media și digitală, să-l întrebe orice pe ChatGPT, să genereze imagini în Canva, iar uneori, să creeze figuri umane într-o aplicație online. Secretul stă în transparență, spune Hobbs, într-o discuție cu Școala 9: îi pune pe studenți să-și prezinte procesul muncii lor, ce au ales și de ce și cum au formulat cerințele către partenerul AI.

03.06.2024

de Cristina Radu

Venită în București pentru Conferința de educație media, organizată la finalul lunii mai de Centrul pentru Jurnalism Independent, Renee Hobbs i-a încurajat pe profesori să îmbrățișeze mai mult aplicațiile de inteligență artificială și chiar rețelele sociale - ele pot fi un instrument util pentru a-i învăța pe copii să-și folosească ochiul critic în a se apăra de știri false, dezinformare și propagandă.

Superputeri în era AI

„Orice profesor bun și critic cu el însuși din lumea asta are exact aceeași întrebare. Nu știu dacă există un răspuns perfect”, îmi spune Renee Hobbs profesoară universitară și cercetătoare în domeniul media, în pauza de după prezentarea sa de la Conferința de educație media. Am întrebat-o cum poate un profesor care nu stăpânește bine domeniul AI, ceva atât de complex și tricky, să-i învețe pe elevi sau pe studenți despre asta. Am stat de vorbă în sala de conferințe în care a avut loc evenimentul, printre sesiuni foto făcute cu telefoanele mobile și schimburi de cărți de vizită. Îmbrăcată cu un sacou roz și cu părul tuns bob scurt, Hobbs a fost ca o vedetă la o sesiune de autografe. I-a cucerit pe dascălii din sală și fiecare a vrut-o pentru el măcar pentru câteva minute.

A vorbit energic despre experiența ei din sălile de curs de la Universitatea Rhode Island din SUA, unde predă comunicare și educație media și digitală. Renee Hobbs este și fondatoarea Media Education Lab, un centru de cercetare și educație care oferă workshop-uri și cursuri de educație media în special pentru profesori. Centrul pregătește educatori de peste două decenii.

Întreaga carieră a lui Renee Hobbs se învârte în jurul educației media și alfabetizării digitale. Primul ei contact cu acest domeniu a fost ca studentă la științele comunicării, la Universitatea din Michigan, SUA. Atunci a lucrat, o perioadă, ca jurnalistă la The Michigan Daily. Credea că ziarul are o influență semnificativă asupra comunității din universitate și voia să studieze și să scrie despre asta, dar colegii ei de la ziar nu erau atât de interesați de subiect. A dat apoi de un curs de educație media, de care s-a îndrăgostit, așa că a mers mai departe și a făcut un doctorat în asta, la Harvard. Dar în anii ‘80, alfabetizarea media era încă un domeniu puțin studiat la acea vreme. Ba chiar profesorii au sfătuit-o să nu-și scrie lucrarea despre asta pentru că nu era cunoscut comunității academice.

A scris, totuși. Și a publicat de-atunci 12 cărți și peste 250 de cercetări și articole științifice despre educație media, dezinformare și propagandă.

„Creează” oameni online

„Superputerea profesorilor viitorului” a fost tema ediției de anul acesta a Conferinței de educație media. Pentru Renee Hobbs, superputerea unui profesor este capacitatea lui de a-și adapta materia pe care o predă nevoilor reale ale tinerilor din bănci, în era în care suntem la un click distanță de o știre falsă, o imagine generată de AI sau un eseu scris cu ChatGPT.

Dar, chiar dacă toate astea nu pot fi combătute, tinerii pot fi măcar învățați să nu se lase păcăliți nici de propagandă și dezinformare, nici de mirajul drumului scurt către o notă bună, crede Renee Hobbs.

Ce îi învață pe studenții ei e să privească inteligența artificială ca pe un partener de proiecte și nu ca instrument de trișat. Și toate temele pe care le dă studenților ei la curs îi forțează să utilizeze, de exemplu, ChatGPT în felul ăsta. La finalul proiectului, studenții trebuie să-și prezinte munca, adică să facă screenshot-uri pe tot parcursul temei, să explice care sunt întrebările pe care le-au adresat către ChatGPT și de ce, care sunt răspunsurile primite.

„Văd cum proiectul lor evoluează de la zero până la concluzii, iar totul este transparent, iar pentru că totul este transparent, nu e trișat. Ei iau ceva de la el și lucrează pe ce le dă ChatGPT. La finalul zilei, studenții mei înțeleg că ei lucrează împreună cu acest partener tehnologic. În momentul ăsta, asta îmi doresc să înțeleagă ei, că sunt parteneri”, explică Renee Hobbs. O aplicație cu mare succes la studenții ei este Human Generator. „Turn God Mode on” („pornește modul zeu”, n.r.), așa se deschide site-ul. Introduci niște elemente de care generatorul trebuie să țină cont, cuvinte precum „femeie”, „rochie albă”, „păr scurt”, „brunetă”, „teneși albaștri”, „asiatică” sau orice alt descriptiv, apeși butonul albastru și generatorul AI produce o imagine după cerințele tale.

Asta au de făcut la cursul de educație media și digitală și studenții lui Renee Hobbs, să „creeze” doi oameni, iar apoi să reflecteze asupra opțiunilor pe care le-au avut și cele pe care le-au bifat și să explice tot procesul, dar și motivarea deciziilor lor. Îi învață, în felul ăsta, să gândească critic și să-și pună întotdeauna întrebări.

Mai folosește la cursuri și Canva, o platformă de design grafic pentru crearea și editarea de imagini foto și video și prezentări pentru rețelele sociale. „Canva este AI și este foarte bun, le arăt studenților cum să creeze și să editeze imagini, să experimenteze cu asta. Și e foarte util pentru ei pentru că trebuie să gândească simbolic, să vină cu o metaforă, ce vor ei să arate prin imagini”.

Breaking News sau „de ce este asta o știre?”

Dar asta e doar latura digitală a cursului. În cealaltă, face educație media.

Alfabetizare media înseamnă să știi să deosebești o știre falsă de una adevărată, să fii capabil să nu te lași manipulat și să privești totul cu un ochi critic. Una dintre primele teme pe care le-o dă Renee Hobbs studenților ei este să aleagă un influencer pe care-l urmăresc - „le place să învețe de la influenceri, să fie totul scurt și cu muzică, la fel ca pe TikTok” - și să explice ce tehnici de convingere folosește el. Apoi, îi pune pe ei să joace rolul unui influencer și, folosind aceleași tehnici, să prezinte o temă în 4 minute. Se mai joacă și pe website-ul Break Your Own News, cu „știri” prezentate ca pe burtierele televiziunilor de știri intrate în breaking news. „Este cu adevărat o știre?”, scrie pe banda galbenă.

Tot pe la începutul semestrului, îi pune pe studenți să caute propriile lor pagini de pe rețelele sociale și să dea exemple de personalized propaganda - propagandă personalizată, un subiect amplu cercetat de Renee Hobbs. E vorba despre cum algoritmii de pe social media folosesc date, informații de pe pagina personală și comportamentul online pentru a-ți oferi conținut personalizat în funcție de interesele tale, inclusiv reclame. Mai simplu spus, algoritmii îți produc feed-ul în funcție de like-urile pe care le dai, căutările pe care le faci și butoanele pe care dai click. 

„În primele săptămâni, nici nu știu ce e aia. Dar până la finalul semestrului își dau seama că chiar și postările de pe social media ale Universității Rhode Island sunt de fapt tot propagandă personalizată”, râde cercetătoarea.

În SUA, istoria educației media se întinde pe cinci decenii, în diverse etape ale ei, deși la început au fost mai degrabă inițiative locale. Mai recent însă, în ultimii câțiva ani, 19 state americane au mutat totul la nivel legislativ și au luat măsuri pentru a introduce, într-un fel sau altul, educația media de la grădiniță până la clasa a 12-a, potrivit raportului din acest an al ONG-ului Media Literacy Now. În California, de exemplu, Departamentul de educație trebuie să asigure cadrul necesar pentru ca școlile să adapteze materiile de uman-social, dar și pe cele de real, astfel încât să includă alfabetizarea media și gândirea critică în materiile de social. În Colorado, Departamentul de educație lucrează la o platformă de resurse gratuite pentru profesori, iar în Connecticut, din iulie 2025, educația media și educația civică vor fi introduse ca materii în programul de studii în școlile publice.

Pe locul 31 din 41 în Europa în Indexul alfabetizării media, România e în urmă și față de statele americane. Educația media este acum doar un opțional la decizia școlilor.

„Vorbim de o istorie de 50 de ani. Din fericire, am fost acolo în cea mai mare perioadă”, râde Renee Hobbs, când o întreb cum crede că a evoluat educația media în statele americane. Simte că în primul rând o schimbare la ea, în felul în care privește domeniul.

Ce nu înțeleg adulții despre tinerii din viața lor

„Când am început să predau, eram motivată de frică. Am vrut să predau educație media pentru că îmi era teamă de ce poate să facă media valorilor copiilor. Pentru că atunci erau atrași de violență. Cu timpul, am înțeles că a preda dintr-o poziție de frică nu este un mod corect de a preda. Trebuie să predai dintr-o poziție de dragoste”, explică Hobbs. A încetat apoi să le mai pună copiilor pe umeri propriile ei temeri și să încerce, în schimb, să facă din sala de curs un spațiu sigur pentru ca ei să-și dea singuri seama ce le place la ce se întâmplă în media, ce îi sperie și ce ar vrea să schimbe. „Și atunci, și acum sunt lucruri diferite de ceea ce mă deranjează pe mine. În anii ‘80-’90, studenții mei erau deranjați de standardele de frumusețe promovate de media. Era teribil pentru ei. Photoshop-ul era nou. Și era deranjant pentru ei și pentru identitatea lor”, dă exemplu Hobbs.

Când predă, își modelează lecția pe ceea ce se întâmplă în viața reală. Îi place să plece de la exemple din actualitate - o știre, de pildă - pe care o discută cu studenții. Teoria o bagă „pe ușa din dos”, ca să nu fie ea cea dominantă. „Sunt mai receptivi, pentru că discuția e mai naturală”.


În felul ăsta, spune profesoara, îi motivează pe tineri să-și folosească skill-urile deprinse în sala de curs în consumul lor media de zi cu zi. Cel mai mult lucrează pe conținutul din paginile de social media ale studenților. Analizează postările care le vin și reflectă asupra lor: de ce a apărut reclama asta?, de ce fotografia aceasta?, de ce știrea aceasta?, de ce au ales Facebook și nu Instagram sau invers?

„Sunt activități care pun în exercițiu ‭«mușchii». Cred că în felul ăsta sunt pregătiți pentru transferarea skill-urilor”, spune Hobbs.

Uneori, genul acesta de exerciții provoacă și nemulțumiri când sunt puși să se raporteze în felul ăsta la media. „Tinerii vor ca media să rămână entertaining. Uneori vorbesc cu ei despre asta și le spun că e un moment când trebuie să analizeze lucrurile astea și ei îmi spun: ‭«mă pui să îmi adresez întrebări critice când mă uit la un film pe Netflix, dar eu vreau doar să mă uit la un film pe Netflix și să mănânc popcorn». Ok, dar nu poți face tot timpul asta. Deci exersează”, explică cercetătoarea.

I-ar plăcea ca părinții să înțeleagă cât este de important pentru un adolescent și chiar pentru un tânăr mai mare să fie parte dintr-o comunitate online. Crede că asta le lipsește adulților de-acum, capacitatea de a conștientiza că pentru cei mai mici online-ul, rețelele sociale sunt o felie de libertate departe de presiunea familiei.

„Cred că mulți adulți nu înțeleg că orice bucățică din a fi adolescent, orice parte de învățare în perioada 15-25 ani este construită în jurul unor întrebări: cine sunt?, cine mă poate iubi?, pot fi iubit? Astea sunt întrebările care contează pentru perioada asta de 10 ani de viață. Cred că dacă adulții ar înțelege cum funcționează identitatea în social media și că este importantă pentru dezvoltarea umană, ar respecta-o mai mult”, spune Renee Hobbs.


Foto principală: Octav Ganea / Inquam Photos, pentru Centrul pentru Jurnalism Independent

Dacă aveți o sugestie de articol, temă pe care să o abordăm sau o observație legată de acest material, vă rugăm să ne scrieți pe adresa redactie@scoala9.ro. 

Cristina Radu

reporter

A terminat Facultatea de Jurnalism din București și a început să lucreze în presă în 2016, în primul an de studii, la agenția de presă News.ro. În perioada 2018-2024 a fost reporter la ziarul Libertatea, unde a documentat poveștile din spatele știrilor. Acum este reporter de investigații la Snoop.ro. Scrie despre oamenii care schimbă câte puțin societatea, despre mediu și animale, abuzuri și cheltuirea banilor publici. Îi place Harry Potter, are trei pisici răsfățate și crede că locul stafidelor nu este în prăjituri.

CUVINTE-CHEIE

artificiala influencer inteligenta

Utilizăm cookie-uri și alte tehnologii similare necesare funcționării site-ului, analizării performanței, pentru a-ți oferi conținut personalizat după interese și preferințe, precum și pentru activitatea noastră de publicitate online. Detalii despre despre cookie-uri și gestionarea lor in Politica de Cookies
Accept toate cookie-urile