Cursul profesoarei de studii religioase Constance Kassor a fost gândit ca o soluție la provocările de sănătate mentală cu care se confruntă tinerii, supuși presiunii tot mai mari de a fi productivi. Văzând că mulți tineri abandonează facultatea din cauza stresului, a decis să-i învețe și cum să se relaxeze și să se deconecteze.
„Există o foame reală pentru acest lucru în rândul studenților”, a spus Kassor pentru Time. Are 52 de studenți în acest semestru, mai mulți decât orice alt curs de la mica școală de arte liberale din Appleton, Wiscosin, unde sunt în jur de 1.500 de studenți.
Sănătatea mentală în facultăți
Aceasta a postat și pe Twitter despre cursul ei și a atras repede 134.000 de like-uri și 8.000 de retweet-uri. „Acest lucru ar trebui să ne spună ceva despre starea actuală a studenților de la facultate”, a declarat Kassor.
Sănătatea mentală a studenților a devenit o provocare în campusurile universitare din toată lumea. Mai mult de 60% dintre studenții universitari au îndeplinit criteriile pentru una sau mai multe probleme de sănătate mintală în 2020-2021, o creștere de aproximativ 50% față de 2013, potrivit unui studiu publicat în iunie.
La asta se adaugă și faptul că tinerii sunt azi mai conectați ca niciodată la tehnologie. Aproape jumătate (46%) dintre adolescenți spun că sunt online „aproape constant”, comparativ cu 24% dintre adolescenți în 2014-2015, potrivit unui sondaj realizat de Pew Research Center în aprilie și mai 2022.
Foto: https://constancekassor.net/
Studenții își lasă telefoanele la intrarea în sala de curs
Profesoara care îi învață pe tineri „să nu facă nimic” remarcase și ea că învățământul superior se concentrează pe optimizarea studenților pentru locul de muncă și de aici i-a venit ideea. Clasa ei se întâlnește timp de o oră, o dată pe săptămână, și studenții primesc notă de trecere, fără să aibă însă un examen final. Se așteaptă ca studenții să se prezinte, să își lase telefoanele în afara sălii de clasă și să participe la curs.
„Este conceput ca o modalitate de a le oferi studenților spațiul necesar pentru a încetini puțin ritmul, iar speranța noastră este că apoi vor putea să continue acest lucru în restul vieții lor”, spune Kassor.
Cred că există această conștientizare a faptului că nu pot fi conectați tot timpul. Nu pot fi productivi tot timpul. Așa că cred că există o mulțime de entuziasm pentru această clasă, în care simt că li se dă permisiunea de a se relaxa puțin.
Presiunea notelor îi copleșește pe studenți chiar din primele săptămâni de facultate. „Sunt deja stresați de media lor, de ce vor scrie în CV și de cum își vor găsi un loc de muncă după absolvire. Nu știu dacă este vorba de pandemie. Nu știu dacă e vorba de social media. Nu știu dacă este vorba de presiunea părinților sau de economie. Nu știu cu adevărat care este forța motrice, dar văd o tendință clară în ceea ce privește presiunea incredibilă și stresul pe care îl simt studenții”, a mai spus profesoara pentru Time.
Instituțiile de învățământ ar trebuie să producă „oameni mai buni”, nu oameni productivi
În cadrul cursului, profesoara vrea să le ofere studenților „spațiul necesar pentru a încetini ritmul”. Curriculumul „Doing nothing” cuprinde cursuri de igiena somnului, dans, Tai Chi, meditație. „Cursul se intitulează «Să nu facem nimic», dar de fapt facem destul de multe”, glumește tânăra.
„Cred că valoarea unei educații în domeniul artelor liberale nu constă doar în pregătirea studenților pentru un loc de muncă, ci și în pregătirea lor pentru a fi ființe umane în lume. Chiar dacă lucrezi într-un domeniu STEM, trebuie să fii capabil să comunici oamenilor ceea ce știi. Trebuie să știi să scrii. Cred că acest curs duce asta și mai departe”, spune profesoara.
Practic, scopul cursului este să-i ajute pe tineri să se cunoască mai bine, să-și înțeleagă corpurile când se apropie de epuizare. „Nu vei fi bun în meseria ta dacă ești epuizat sau dacă nu dormi suficient”, atrage atenția Kassor.
Scopul educației trebuie un pic deturnat, crede profesoara: „Cred că trebuie să renunțăm la ideea că trebuie doar să pregătim oamenii pentru a fi muncitori productivi. De fapt, trebuie să le oferim tinerilor instrumentele de care au nevoie pentru a prospera în lume, pentru a fi oameni buni în lume și pentru a contribui la societate nu doar din punct de vedere economic și profesional.”
