UPDATE. Ministerul răspunde la cele mai frecvente întrebări ale profesorilor:
- Când se alimentează cardurile pentru prime?
Acestea se alimentează, de regulă, în două-trei zile lucrătoare de la confirmarea primirii cardului de către beneficiarul final.
- De ce sumele pentru prima didactică au fost virate în două tranșe (1.050 lei și 450 lei), chiar dacă în aceeași zi?
Operatorul economic responsabil de emiterea tichetelor a implementat o soluție inovativă „multi-portofel”. Astfel, suma de 450 de lei reprezintă 30% din valoarea nominală a primei de carieră didactică până la care pot fi acoperite nevoile individuale specifice activității didactice.
- Există o listă finală a comercianților la care pot fi utilizate primele pentru carieră didactică și carieră profesională?
Nu, nu va exista o listă finală. Aceasta se actualizează permanent și orice comerciant care își exprimă intenția poate fi introdus pe listă.
- Personalul din învățământ poate propune comercianți?
Da, personalul din învățământ poate propune comercianți. Te rugăm să transmiți sugestia ta la următoarea adresă: comerciant.ro@pluxeegroup.com
- Sunt necesare documente pentru justificarea celor 30% din prima de carieră didactică?
Doar declarația pe proprie răspundere, cu mențiunea că se poate verifica eligibilitatea cheltuielilor.
- În cuantumul celor 30% din prima de carieră didactică pot cumpăra orice tip de produs?
Nu. Sunt eligibile doar produsele care vizează acoperirea de nevoi individuale specifice activității didactice.
Mai multe informații sunt disponibile pe site-ul Ministerului Educației.
Luni, 30 octombrie, autoritățile s-au întâlnit din nou la Ministerul Educației ca să discute ghidul de cumpărături. Cardurile urmează să fie alimentate cu 1.500 de lei pentru dascăli, respectiv, cu 500 de lei pentru personalul nedidactic, odată ce toți își primesc cardul.
Din cei 1.500 de lei, 450 sunt de la stat, iar restul de 1.050 de lei vin din fonduri europene.
Pentru ce pot folosi profesorii banii?
Suma, oferită o singură dată, reprezintă, spune ministerul, „susținerea cadrelor didactice”. A venit ca răspuns în urma grevei din educație, din primăvară.
Banii pot fi cheltuiți de profesori pe orice se află în aria activității didactice, potrivit ordonanței de urgență. Aici intră cursurile de pregătire profesională și „alte categorii de cheltuieli asimilate”, echipamente IT, cărți de specialitate. Până la cel mult 30% din sumă, profesorii pot cheltui banii pentru „acoperirea de nevoi didactice individuale specifice ale cadrelor didactice”. Nu e însă clar ce cheltuieli pot fi aici.
În ceea ce privește celelalte categorii de personal, care primesc 500 de lei, acestea pot folosi banii pentru cursuri de pregătire.
Pe lista provizorie ajunsă la sindicate se află în jur de 1.230 de magazine din 170 de orașe din țară, între care librării, magazine de electronice și electrocasnice, dar și câteva farmacii, magazine de haine și o măcelărie. Lista, prezentată de Edupedu, nu a fost confirmată nici de minister, nici de compania care produce cardurile.
Ce au stabilit recent ministerele este că profesorii nu au voie să-și cumpere din primă telefoane mobile, televizoare sau ceasuri smart, iar produsele de birotică le pot achiziționa numai în limita a 30% din sumă. Ele au avertizat că profesorii sunt responsabili pentru ce cumpără și trebuie să returneze banii cheltuiți pe lucruri care nu au legătură cu activitatea didactică. Dascălii nu au voie să facă cumpărăturile de zi cu zi.
În timp ce autoritățile încă lucrează la ghidul de cumpărături pentru profesori, unele lanțuri de magazine care acceptă cardurile de primă pregătesc oferte. De exemplu, unul a anunțat că dascălii își pot cumpăra frigidere din primă dacă pun diferența de preț, potrivit Edupedu.
Contactați de Școala 9, mai mulți profesori se arată nemulțumiți în primul rând de informațiile pe alocuri contradictorii, neclare și incomplete legate de utilizarea voucherelor. Și-ar dori, de asemenea, să poată folosi banii din primă oriunde, nu doar pentru anumiți comercianți, despre care spun că pare că au fost aleși „cu dedicație”. Alți profesori spun că banii sunt oricând bineveniți, dar aceștia sunt prea puțini și nu le ajung să cumpere un laptop mai performant, de care ar avea nevoie la clasă, iar restricția legată de telefoanele mobile nu are sens.
Sunt însă și câțiva profesori optimiști, care văd banii de la stat ca pe oportunitatea perfectă de a acoperi din costurile pentru cărți și materiale de birotică.
Răspunsurile lor:
Alexandra Chirea, profesoară de limba franceză, Colegiul Național „Gheorghe Șincai”, București
Mă obosește foarte tare discuția asta despre prima didactică, atâtea nemulțumiri, suntem o breaslă de nemulțumiți, dar fix când nu trebuie să fim așa. De noi, niciodată. De ceilalți, întotdeauna. De copii, de școală, de părinți, de sistem. Și, implicit, și de aceste vouchere.
„Nu e bine pentru că nu ne putem lua telefon, nu e bine pentru că nu ne putem lua televizor, nu e bine pentru că nu ne putem lua smartwatch”. Dar mă tot întreb, o fi așa îngrozitor că trebuie să ne luăm cărți? Cel puțin la prima vedere, pare că da, e un lucru îngrozitor să dăm banii pe cărți. Ce nu cred că înțelegem este că vorbim de bani europeni și chiar nu putem să cheltuim banii cum suntem noi obișnuiți să o facem, românește, adică. Sunt din fonduri europene, există niște reguli și ele sunt stricte.
Îmi amintesc că am prins, în primii mei ani de profă, tot niște vouchere în valoare de 500 de lei pentru materiale didactice. Colegii mei din cancelaria de atunci strângeau bonurile de la prieteni, de la familia extinsă, era o întreagă mișcare profesorală despre cum sa obțină bonuri de cărți, neluând cărți, pentru a deconta banii. Am auzit ani la rândul, în cancelarii, profesori care se plâng că nu este normal să își plătească cursurile de formare și că acesta este motivul pentru care ei nu se înscriu la cursuri și, mai ales, motivul pentru care ministerul nu are dreptul să le ceară un număr de credite obligatorii la fiecare 5 ani. Iată, acum se pot înscrie și pot face cursuri cu credite, nu mai există niciun motiv ca ministerul să nu aplice la sânge regula celor 90 de credite obligatorii.
Am tot citit și că magazinele de unde putem cumpăra sunt cu dedicație. Eu cred că magazinele trebuie să își dorească ele întâi să lucreze cu statul român. Și e dreptul lor să refuze, poate știu ele mai bine de ce. Sunt convinsă, însă, că numărul lor se va mări, așa cum sunt la fel de convinsă că ne vom mai lămuri pe parcurs ce și cum. Cred că ar trebui să avem o atitudine mai echilibrată, să avem un pic de răbdare. Din ce citesc pe internet, pare că mâine toată lumea vrea să cheltuiască toți banii.
Eu, una, abia aștept să-mi cumpăr cărți, pixuri în formă de pisică - au mare succes în rândul copiilor mei -, coli colorate și plicuri negre pentru a le da feedback personalizat copiilor mei. În sfârșit, nu le voi mai plăti din buzunar. Și asta, momentan, îmi este de ajuns.
Ovidiu Bădescu, profesor de matematică, Colegiul Naţional „Traian Lalescu”, Reşiţa
Sunt bineveniți, dar mult prea puțini. Nu cred că din acești bani profesorii ar trebui să își achiziționeze abonamente la platforme educaționale, cred că accesul la aceste platforme ar trebuie să fie gratuit pentru toți profesorii din România. Condiționarea de diploma de absolvire a unui curs este prostie, de exemplu dacă cineva se înscrie la un doctorat sau la un masterat, care nu se finalizează până în 31 august 2024? Dacă sunt persoane care încep un masterat, care plătesc taxa de înmatriculare, care frecventează cursurile, dar care, din motive medicale nu îl pot finaliza? Vor fi multe persoane care nu riscă să plătească un curs din acești bani și atunci mai bine nu se înscriu la aceste programe de formare.
Referitor la echipamentele IT, e clar că un laptop care să îmi fie folositor și peste 3-4 ani nu se încadrează în acești bani. Și atunci voi fi nevoit să pun din buzunar diferența (aproximativ tot 1.500 de lei), deci e ceva de genul: vă oferim benzină gratuit pe 1 an, dar cumpărați-vă mașină de 60.000 de euro.
Personal, nu o văd ca o soluție, dar cine ne ascultă pe noi?
Și eu inițial am vrut să nu folosesc acești bani, dar m-am gândit că îi pot priva pe propriii elevi de un alt fel de învățare. Îmi voi lua o tableta pentru a folosi platforme gratuite, dar aceste platforme gratuite se construiesc cu ajutorul profesorilor voluntari, avem nevoie de așa ceva. Chiar noi am creat cu ajutorul voluntarilor Edu For Life, o platformă care devine complexă și așteptăm profesori voluntari care să contribuie la ea.
Briena Stoica, profesoară de limba engleză, Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian”, Târgu Mureș
Eu nu am reușit să mă informez corect încă cu privire la aceste carduri. L-am ridicat de la școală, dar văzând liste, informații aproximative și neclare, m-am gândit să mai las să treacă ceva timp să se limpezească apele. Totuși, pe Cărturești mi-am făcut un wishlist și abia aștept să pot folosi acești bani. Investesc mult din bugetul familiei pe cărți și mă bucur să mai pot amortiza impactul.
Marcelina Popa, profesoară de matematică, Colegiul Dobrogean „Spiru Haret”, Tulcea
Sunt utile, dar:
1. Mă deranjează faptul că lista magazinelor agreate este foarte restrânsă. În Tulcea e doar Flanco! Atât. Nicio librărie, nicio papetărie, niciun alt magazin de electronice.
2. În privința cursurilor de perfecționare, am auzit că, din cauză că pot fi achiziționate cu aceste carduri, nu ni se vor mai deconta de la școală. Directorii se tem să mai deconteze cursuri (aveau aceasta posibilitate, între anumite limite) fiindcă profesorii au acum și cardurile. Păi, atunci înseamnă că sumele câștigate cu cardurile li se vor lua profesorilor din altă parte!
3. Circulă în presă zvonul că nu am avea voie să ne cumpărăm telefon.
Dar noi realmente folosim telefoanele în interesul școlii! Comunicăm cu elevii, părinții și colegii, intrăm pe platformele educaționale, în cataloagele electronice și, în general, pe internet de pe ele. La școală cade din când în când internetul, dar pe telefon avem întotdeauna. Nu înțeleg de ce! Să car la școală, în clasă, o tableta după mine, când am telefon. Eu fac cursuri pe telefon. Sunt cursuri pe YouTube etc.. Am învățat Python pe telefon și folosesc și la clasă.
4. Este jenant să ni se ceară un referat cu privire la utilizarea acelor 30% „la liber”. Dacă-mi iau o fustă, trebuie să explic... ce anume? Că la școală nu mă pot duce în pijama? Dacă-mi iau un ruj sau o pensetă, trebuie să explic că profesoarele trebuie să aibă o figură plăcută și îngrijită?
Eu personal mi-aș fi cumpărat un telefon. Am unul vechi de 5 ani, deja merge mai greu. Mi-aș cumpără un laptop, dar trebuie să mai pun eu bani. Cu 1.500 de lei poți cumpăra un telefon acceptabil, un laptop mai greu. Laptopul meu este vechi și el de vreo șase ani. Sunt și alte cheltuieli legate de școală pe care le facem: cumpărăm culegeri, manuale, diverse alte cărți, rechizite.
Claudia Osiceanu, profesoară de limba română, Școala Gimnazială „Grigorie Ghica Voievod”, București
Intenționăm să cumpărăm o tabletă iPad, prin asocierea mai multor profesori. Eu și soțul meu, în acest caz. Nu știm dacă se poate.
Nu avem toate informațiile despre ce putem cumpăra și cum. Ar fi bine să existe o mai mare libertate privind comercianții.
Am înțeles că există parteneri agreați despre care vom fi informați, spre care vom fi îndrumați.
Florin Tudose, profesor de sociologie, Liceul „Benjamin Franklin”, București
A apărut lista cu magazinele de unde poți cumpăra, dar nu sunt toate, iar în țară nu prea ai de unde să-ți cumperi, nu înțeleg de ce nu te lasă să cumperi online, de pe site-uri cu cărți. În plus nu toată lumea are nevoie de cărți, dacă ești profesor de sport sau tehnice, nu găsești cărți.
Pe partea de cursuri deja au început ofertele, chiar am vorbit ieri cu un director care a zis că deja a venit nu știu ce firmă care să le ofere cursuri ce costă fix 1.050 de lei, banii care se pot cheltui pentru această categorie. Imediat au venit și cu oferta, ca și cu pachetele de vacanță.
Nu înțeleg de ce nu poți să cumperi online de oriunde în țară, să nu te limitezi la o listă de magazine, iar legat de decont, iar nu este foarte clar ce trebuie să aduci ca justificare. Factura probabil, dar dacă nu cumperi din județul din care ești, ce ți se întâmplă?
Sunt curios dacă poți cumpăra cursuri de la casele corpurilor didactice, deși ele sunt de stat, aparțin de inspectorate. Dar bănuiesc că îi vor lăsa. Profesorii am văzut că sunt destul de nervoși, nu e totul clar.
Eu probabil îmi voi lua cărți. Nu înțeleg de ce îmi spui exact de unde să-mi iau? Știu și eu de la ce librărie să-mi iau, dacă îmi dau libertatea. La cursuri, poți face oriunde, cu sau fără credite, dar trebuie să prezinți diploma și factura.
Dan Pavel, profesor de agricultură și tehnologii agricole, Liceul Tehnologic „Doina Candrenilor”, Suceava
Azi m-am apucat să citesc ordonanța să văd ce zice clar în ea. Eu mă gândeam la niște cursuri de formare, pe de altă parte, ceva cărți, tot pe partea de formare. Și 30% avem dreptul să cheltuim pentru nevoi oarecum personale și eu cred că o să-mi fac o pereche de ochelari pentru că mi-e necesar.
Orice efort financiar care se face pentru învățământ este binevenit. Acuma eu sunt convins că atât guvernul, cât și Ministerul de finanțe, vor găsi metodologie pentru a canaliza acești bani pentru ce trebuie.
Pe mine m-ar interesa cursuri pe partea de dezvoltare rurală, de consultanță agricolă, pentru că asta lipsește cu adevărat în România.
Foto: Shutterstock
