Adelina Mărăcine lucrează în presă din 2017. După ce a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității din București, a devenit redactor la „Adevărul” și, ulterior, reporter al ediției „Weekend Adevărul”. S-a alăturat echipei „Libertatea” în vara anului 2021 și poate fi găsită la adelina.maracine@ringier.ro.
Laureații Premiului Nobel pentru Economie de anul acesta, David Card, Joshua Angrist și Guido Imbens, au cercetat cum sunt influențate veniturile unui angajat în funcție de numărul anilor de educație, investițiile făcute în școala unde au învățat și numărul de profesori. Au aflat că pentru fiecare an de școală în plus, veniturile cresc cu 9%.
„Unitatea școlară a culpabilizat elevul pentru fapte ale părinților săi”, au motivat judecătorii hotărârea prin care au anulat cele trei corigențe ce au dus la declararea elevului de 11 ani repetent. Dacă a făcut Informatică, putea să intre la ore, se apără școala. Hotărârea instanței, una în premieră pentru justiție și pentru sistemul de învățământ, a venit după doi ani de procese și nu mai are niciun efect pentru băiatului care a repetat clasa și a trecut într-a șaptea acum. Cu o lună înainte să înceapă procesul, ministrul Educației Monica Anisie le recomanda profesorilor să nu mai lase elevi pe vară în timpul pandemiei.
Există șapte comisii și grupuri de lucru care printre altele trebuie să rezolve problemele de inechitate din școala românească. De la toate avem documente de politici care nu ajung niciodată să fie implementate și poze cu zâmbete, perfecte în campanii electorale. Și mai avem și copii care nu au cu ce să ajungă la școală, care nu au ce să mănânce, copii veșnic uitați la marginea societății. O analiză realizată de Antonia Pup despre obsesia politicienilor de a rula cuvinte grele prin discursuri și rapoarte până le dezbracă de conținut.
