Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.
Cu o jumătate de oră pe săptămână de muzică la clasele a noua și a zecea, generații de elevi români ajung să vadă un instrument muzical doar la televizor. De aici a pornit BeatAgora și într-un an au implicat în proiect 6.000 de elevi din toată țara, din care 70 au învățat să cânte la un instrument, cât trei clase de liceu vocațional. Și o fac în 11 trupe nou înființate. Toate astea la clase cu profil real. „Riscăm să avem niște generații de super IT-iști, niște super magicieni ai lui 1 și 0, dar care să aibă emoție zero”, crede muzicianul Zoli Toth, fondatorul fostei trupe Sistem. Într-un interviu pentru Școala 9, a povestit cum ia naștere o nouă generație „liceenii Rock’n’Roll”.
EDITORIAL. Ok, trăim vremuri dificile. Așa este, avem mereu de-a face cu câte un mare pericol, pe lângă toate celelalte pericole mai mici sau, cel puțin, mai îndepărtate de noi în timp și spațiu. Într-adevăr, nu ne place să fim forțați să alegem răul mai mic. Și nu e nicio îndoială că putem să ne imaginăm versiuni îngrozitoare ale viitorului, mai ales dacă pornim de la grozăviile din trecut.
De câteva luni întrebările elevilor, părinților, profesorilor și altor actori din educație despre cum se face școală în vreme de pandemie nu se mai opresc. Iar pragul de peste patru mii de cazuri noi de infectări din ultimele zile a venit cu mai multe incertitudini și frici. Am încercat să răspundem la ele prin intermediul unor experți în sănătate publică, educație și administrație locală. Pentru că, la intersecția dintre aceste domenii, se află soarta școlilor din România.
