Reporter cu 21 de pălării colorate, pasionată de teatru și cărți polițiste.
Trei centre studențești pentru tineri LGBT s-au deschis, anul trecut, în București, Timișoara și Cluj, prin proiectul Campus Pride, inițiat de Asociația MozaiQ. Aproape 250 de studenți s-au adunat până acum la întâlnirile săptămânale, unde au vorbit despre nevoile lor în mediul academic. Își doresc, de pildă, ca prezența lor în universitate să fie recunoscută și să aibă mai mulți aliați printre profesori, cărora să le ceară sprijinul dacă sunt discriminați.
Pedala pe accelerație, muzica la maxim, viteză, hai, acum, repede, repede, repede. Astea ar putea fi indicațiile de pe un platou de filmare și, dacă ar fi așa, nu m-aș speria. Aș înțelege că anumite convenții cum ar fi cea în care realitatea este întreruptă pentru a face loc imaginației trebuie să se întâmple, altfel vor fi probleme și mai mari decât acest make-believe al artei. Numai că aceste cuvinte de mai sus nu sunt fictive, ni se întâmplă la fiecare sfârșit de noiembrie. Nu mai suntem oameni, se pare, ci am devenit doar un „accesoriu” al sărbătorilor de iarnă. Trebuie să intrăm în atmosfera creată atât în mediul online, cât și în magazine și casele noastre când dăm drumul la radio, TV, internet. Nu era însă așa.
„Unitatea școlară a culpabilizat elevul pentru fapte ale părinților săi”, au motivat judecătorii hotărârea prin care au anulat cele trei corigențe ce au dus la declararea elevului de 11 ani repetent. Dacă a făcut Informatică, putea să intre la ore, se apără școala. Hotărârea instanței, una în premieră pentru justiție și pentru sistemul de învățământ, a venit după doi ani de procese și nu mai are niciun efect pentru băiatului care a repetat clasa și a trecut într-a șaptea acum. Cu o lună înainte să înceapă procesul, ministrul Educației Monica Anisie le recomanda profesorilor să nu mai lase elevi pe vară în timpul pandemiei.