
Cel mai mult pe lume îmi place să fiu reporter. Nu știam asta când am dat la Facultatea de Jurnalism la Iași, dar am avut fler. Până la Școala9, în cei 20 ani de presă, am fost redactor-șef la „Opinia Studențească”, reporter la Evenimentul Zilei, Adevărul, TVR - Departamentul Știri, Digi 24 și la Libertatea. Îmi place să fiu pe teren, să vorbesc cu oamenii, să filmez, să montez, să documentez, să scriu.

„Nu te-a învățat la școală să saluți?” Întrebarea se aude de undeva din spatele meu și sesizez, în tonul vocii, iritare. „Ce vă învață la școală? Numai prostii...” continuă doamna. Nu întorc capul, dar mustesc. Este frustrant să auzi reproșuri redundante la adresa școlii și să simți această etichetă care îi este atribuită: spațiu în care nu se întâmplă mai nimic, în care învățarea nu se produce, în care tot ce se livrează sunt prostii.
Ce a vrut să spună autorul? Este o întrebare-clișeu la care rezonează oricine a fost sau este elev. Școala 9 intermediază, în seria de interviuri „Scriitori de manual”, întâlniri între cititorii noștri și autorii români ale căror texte se găsesc în cărțile școlare. Vrem să aflăm nu doar ce a vrut să spună autorul, ci mai ales cine este autorul sau autoarea. Săptămâna aceasta am vorbit cu Adina Popescu despre: viața ei de elevă; întâlnirile cu școlarii de astăzi, nedumeriți când văd o scriitoare fără rochie de seară și cum a trăit tranziția de la comunism la democrație în clasa a V-a. Adina Popescu deschide manualul de a VI-a al Editurii Art cu textul „Un păianjen care se crede Spiderman”, pe care l-a țesut special pentru el.
Să contest sau să nu contest, aceasta e întrebarea.
Aceasta este întrebarea pe care, ca profesori, o primim în fiecare an. Motivele sunt diverse: unii elevi se autoevaluează și nota primită nu este în concordanță cu așteptările lor (fie de-a lungul timpului s-au autoevaluat în mod obiectiv, inclusiv la simulări, fie constată o răsturnare a ierarhiei, fie au fost convinși de experiențele prietenilor din alte generații să încerce „o contestație”).