Am stat două săptămâni printre subiecte considerate tabu de societatea românească la o universitate americană women-only. La 17 ani, în 14 zile de lecții cu profesori americani, am învățat despre justiție reproductivă și efectele rasismului în lume. Am decis, însă, că nu voi fi parte din class of 2030, așa cum plănuiam până atunci.
Am avut ocazia să particip în calitate de membru observator din partea Consiliului Elevilor la concursurile de directori și directori adjuncți din județul meu, Vrancea. Observator înseamnă că nu am avut voie să pun întrebări candidaților, din păcate. Am văzut profesorii devenind elevi și nu unii foarte bine pregătiți, am văzut profesori fără viziune, perorând discursuri lăbărțate și deloc concrete. În plină pandemie, când școala a fost în nemilosul joc online-offline, am întâlnit profesori care se visează directori, dar nu știu să lucreze pe calculator.
Peste 4.500 de profesori și-au făcut cont pe o platformă dezvoltată de UNICEF în parteneriat cu Ministerul Educației pentru a accesa materiale educaționale despre vaccinare și alte măsuri de siguranță în pandemie pe care le pot folosi la clasă. Conținutul acestor materiale le ajută pe cadrele didactice inclusiv să demonteze mituri legate de vaccinare, cum ar fi că vaccinurile anti-covid nu sunt sigure fiindcă au fost realizate prea repede față de alte vaccinuri.