O școală prietenoasă cu mediul de 929 de metri pătrați își va întâmpina elevii cu grădini verticale în apropierea unui râu din Lima. În Europa, elevii dintr-un oraș german povestesc de ce e important pentru ei să facă orele în clasă. Iar un cercetător austriac vorbește despre reținerile lui în privința întoarcerii copiilor în bănci. În zonele de conflict, pandemia a fost doar picătura care a umplut paharul: cum învață în general copiii de-acolo și cine poate apăra educația? Mai departe, școlile din SUA caută soluții pentru combaterea discriminării rasiale, dar se lovesc de acuzații de îndoctrinare a elevilor.
Pedepsele, țipetele și amenințările nu ar trebui să facă parte din educația copiilor: nu doar că nu dau rezultate, ci afectează creierele minorilor, cauzând modificări permanente și probleme pe termen lung, scrie El Pais. Între tiparele de educație care sunt promovate în prezent, „educația pozitivă” prinde tot mai mult teren. Dar chiar și părinții care sunt adepții acestui mod de a-și crește copiii, găsesc uneori greu să-și înfrâneze furia sau frustrarea și uneori țipă la cei mici. În același timp, cea mai mare parte a adulților nu au acces la informații privind creșterea armonioasă a copiilor, așa că apelează adesea la educația prin violență fizică sau verbală.
Marian Gorocilă sau Goro, cum îi spun cei care îl cunosc, are 24 de ani și peste 100 de elevi la meditații, cam cât o școală de la țară. Deși nu e profesor într-o instituție de învățământ, el predă, din pasiune, istorie unor elevi din toată țara printr-un curs pe care l-a construit anul trecut. Îi pregătește pentru proba de istorie de la Bac sau pentru admiterea la Academia de Poliție unde e nevoie de această materie. Mii de persoane urmăresc conținutul educativ pe care îl creează pe rețelele de socializare. Școala 9 a vrut să afle de la Goro cum și-a organizat această „școală paralelă” în privat și ce crede despre cea de stat.