În aceste zile când universitățile își aleg studenții și sistemul de educație și-a selectat prin examenul de titularizare profesorii, Monica Halaszi și Horia Corcheș vorbesc despre cercul vicios al imposturii. „Poate că această întoarcere spre valori, spre seriozitate și spre respingerea imposturii din propria practică trebuie să fie nu doar o consecință a unor exerciții discursive atât în preuniversitar, cât și în universitar, ci și a impunerii, cu riscul unor cutremure de moment, a unei rigori în evaluare la toate nivelurile sistemului de învățământ”, cred aceștia.
„Ni se spune să privim fiecare lecție ca pe o lecție de limbă”, spune Clara Fiorentini, profesoară la Marino Institute of Education din Dublin. De la sperietura din 2010, când țara sa căzuse în clasamentul PISA, sistemul educațional s-a mobilizat ca niciodată, s-a uitat cu lupa la cum e folosit timpul la ore și a făcut ca programa tuturor disciplinelor să se învârtă în jurul literației și numerației.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a publicat recent rezultatele unui studiu realizat pe un eșantion reprezentativ de copiii de 5 ani din SUA, Estonia și Anglia. Acesta a dezvăluit că modelele din familie și din cultură (povești, filme, desene) au un rol important în dezvoltarea aspirațiilor copiilor. Raportul mai arată că abilitatea de a citi și a înțelege un text în rândul copiilor de 5 ani este mai influențată de situația economică a familiei decât de faptul că sunt fete sau băieți. Adică sărăcia afectează mai mult capacitatea de învățare a unui copil decât genul.