Am vorbit cu un profesor universitar, care scrie o cercetare despre curiozitate, despre ce înseamnă să fii și cercetător și profesor, în România. Dragoș Grigorescu ne-a povestit despre nevoia ca cercetările să fie punct de plecare în politici publice: „Ai acest sentiment al paralelismului. Tu-ți vezi de pasiunea ta cu câțiva cu care împărtășești pasiunea și societatea își vede de-ale ei. Și așa e o ruptură între cunoaștere și rezultatele cunoașterii.”
Pe site-ul Fundației Nobel profesorii și elevii găsesc lecții gata făcute pe teme actuale. Prestigioasa instituție suedeză gestionează averea omului de știință Alfred Nobel și acordă anual prestigioasele premii pentru chimie, fizică și medicină, dar și pentru literatură, pace și economie. Dacă folosesc resursele educaționale Nobel legate de aceste categorii, spun autorii lecțiilor, cadrele didactice ar putea ajuta copiii să aibă o revelație în clasă.
Georgiana Riglea a fost un copil care a învățat în clasele primare că ea „nu poate”. Mai târziu, la facultate, profesorii au reușit să-i pună în valoare calitățile și așa a reușit să prindă încredere. De doi ani s-a decis să renunțe la jobul confortabil, dar care nu prea îi aducea satisfacții personale și a mers să predea la sat, în medii vulnerabile. Vrea să pună în valoare calitățile copiilor și să-i ajute „să crească niște adulți sănătoși, fără frustrări”.