Profesoara de franceză Ioana Baboș a înțeles într-o zi că o prinde mai bine rolul de învățătoare, pentru că le poate preda elevilor cu ajutorul poveștilor și jocurilor. Vrea ca ei să o cunoască și dincolo de porțile Școlii Gimnaziale „Gheorghe Lazăr” din Zalău, unde lucrează din 2012. Așa că prin rotație, i-a luat pe copii la ea acasă o după-amiază pe săptămână, unde au copt prăjituri sau i-a dus la circ. În fiecare decembrie donează împreună haine, jucării și hrană pentru copiii și bătrânii vulnerabili. Pun la cale astfel de activități toată luna, înainte de Crăciun.
Până în 2030, UE vrea ca 85% dintre elevii în vârstă de 13-14 ani să aibă competențe solide IT și vrea să creeze și un certificat european de competențe digitale, care să fie recunoscut în întreaga Europă. Unde suntem noi? Nu știm exact dacă au ajuns toate tabletele la copiii vulnerabili care n-au făcut școală online în pandemie și avem o strategie de digitalizare a școlii, dezbătută public, dar neasumată. Antonia Pup explică într-o analiză pentru Școala 9 pașii Comisiei Europene și cât de străini ne sunt nouă.
Cum dăruim? Ce dăruim? Cum primim ceea ce ni se dăruiește?
E o abilitate de viață, nu? Este o competență, în fond. Dacă ar fi să subordonăm răspunsurile la aceste întrebări uneia dintre competențele-cheie formulate în 2018 de Consiliul Uniunii Europene, aceasta ar fi competența personală, socială și de a învăța să înveți, mai exact prima parte a ei.
