Reporter la „Ziarul de Iași” și corespondent la „Libertatea”. A învățat tot ce știe la „Opinia studențească”, din 2008, și de atunci uită câte puțin în fiecare zi.
De la Holocaust și metodele Securității până la câștigarea drepturilor femeilor, cunoașterea episoadelor istorice despre care manualele și profesorii nu le vorbesc elevilor ar oferi o imagine mai nuanțată – și mai reală – a României.
Peste 300 de părinți din orașele Chișinău și Sângerei din Republica Moldova au fost instruiți de o echipă de psihologi școlari cum să-și îmbunătățească relația cu copiii lor aflați la vârsta complicată a adolescenței. Programul de educație parentală se numește CONECT – adolescența pe înțelesul părinților. De două ori pe săptămână, părinții au participat la întâlniri cu specialiștii, au discutat și și-au împărtășit experiențele avute cu adolescenții lor. La capitolul psihologi școlari, Moldova stă mai bine decât România: are un specialist la 740 de elevi, în timp ce la noi este unul la 1.000.
În școlile și grădinițele din România sunt 293 de mii de angajați. Redeschiderea acestora va depinde inclusiv de procentul personalului care se va vaccina anti-COVID, pe lângă rata de infectări și situația vaccinărilor la nivelul întregii populații. Din acest motiv, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu a solicitat inspectoratelor școlare să transmită până pe 15 ianuarie câți angajați din învățământul preuniversitar sunt dispuși să se vaccineze. Însă aproape un sfert dintre inspectorate nici măcar n-au postat pe site-urile lor o trimitere vizibilă către campania de informare pentru vaccinul împotriva COVID-19, deși li s-a cerut asta în mai multe rânduri.
