Imediat ce a terminat cei trei ani de Jurnalism la Iași, și aproape tot atâția de scris la Opinia studențească, s-a orientat către un alt domeniu: învățământul. Acum este învățătoare într-o zonă defavorizată și încearcă în fiecare zi să-i învețe pe copii că lumea este mult mai mare decât comunitatea în care trăiesc.
Un studiu internațional și un raport al Ministerului Educației privind starea învățământului preuniversitar din România arată ponderea femeilor în sistemul educațional și explică motivele pentru care acestea ocupă cele mai multe posturi. La noi, în perioada 2019-2020, în școala primară femeile reprezentau 91% din personalul didactic, la gimnaziu 73%, iar în liceu, cu un procent în minus față de clasele V-VIII.
Profesoara de muzică din Botoșani care le-a spus elevilor la oră că dacă se vaccinează „ajung legumă” poate să răspundă în fața unei anchete demarate de Ministerul Educației, dar și în fața poliției. Conform legii educației, angajatorul poate să o sancționeze până la desfacerea disciplinară a contractului de muncă, iar pedeapsa pentru zădărnicirea combaterii bolilor este fie o amendă penală, fie închisoarea.
Sute de studenți ai Universității din București care îndeplineau criteriile nu au primit burse sociale. Nu este un caz izolat, se întâmplă în toată țara și nu doar din acest an. Deși plafonul maxim de venit pentru care poți primi bursă este 2.079 de lei per membru de familie, în realitate, se poate întâmpla să nu ia bursă socială un tânăr care abia ajunge la o sumă la jumătate. În țara cu cei mai puțini studenți din UE, universitățile aleg să aloce mai mulți bani spre bursele de performanță. Când se trage linie, vedem că doar 30% dintre tinerii din medii dezavantajate merg la facultate și că la nivel social este în continuare alimentată discordia dintre sărăcie și meritocrație în educație.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.