
Imediat ce a terminat cei trei ani de Jurnalism la Iași, și aproape tot atâția de scris la Opinia studențească, s-a orientat către un alt domeniu: învățământul. Acum este învățătoare într-o zonă defavorizată și încearcă în fiecare zi să-i învețe pe copii că lumea este mult mai mare decât comunitatea în care trăiesc.

Pentru că în România elevii nu învață nicăieri despre abuz, agresiune sexuală și consimțământ, un grup de adolescente a creat o tabără dedicată fetelor de liceu.
„La şcoală, am ştiut să răspund pentru că învăţasem deja aici”. În mijlocul uneia dintre comunitățile vulnerabile din cartierul Fabric din Timișoara, Asociația Merida organizează ateliere educaționale gratuite pentru copii. Ei învață de la engleză la cursuri de gătit, breakdance și gimnastică. Elena Tănase, fondatoarea asociației, crede că educaţia de calitate nu trebuie să fie doar pentru cei care își permit să o plătească.
Țara noastră rămâne la coada clasamentului când vine vorba de finanțarea învățământului, ca procent din PIB. Un studiu publicat de Eurostat la sfârșitul lunii februarie, pe baza datelor din 2019, arată că România este pe locul 26 din 27, în fața Irlandei, cu un procent de 3,6% din PIB acordat învățământului. În acest an, educația românească primește și mai puțin, doar 2,5% din PIB, dar totuși o sumă mai mare decât în 2020. Educația va primi însă și 9% din Planul Național de Redresare și Reziliență, bani europeni meniți pentru investiții în infrastructură, digitalizare, reducerea abandonului școlar, în următorii patru ani.