Imediat ce a terminat cei trei ani de Jurnalism la Iași, și aproape tot atâția de scris la Opinia studențească, s-a orientat către un alt domeniu: învățământul. Acum este învățătoare într-o zonă defavorizată și încearcă în fiecare zi să-i învețe pe copii că lumea este mult mai mare decât comunitatea în care trăiesc.
După ce împlinesc 16 ani și intră în penultimul an de liceu, elevii din Marea Britanie își pot alege câteva materii pe care să le aprofundeze. La fel ca adolescenții români axați pe filologie, englezii care se hotărăsc pentru științe umaniste și alte specializări nu mai învață matematică. Rishi Sunak, premierul Marii Britanii, consideră, însă, că e important ca toți elevii să-și dezvolte competențele matematice de bază până la absolvirea liceului. Prim-ministrul încă nu are un plan concret, scrie BBC, iar el va trebui să țină cont și de vocile critice, care atrag atenția că nu ar exista suficienți profesori pentru această materie.
„Că e făcut de președinte sau de prim-ministru nu mai contează, important e să înțelegem odată că, dacă renunțăm la educație, renunțăm la tot”, spune despre proiectul „România Educată” Viforel Dorobanțu, directorul școlii din comuna Curcani, Călărași. Acesta explică, pentru Școala 9, care sunt reușitele din ultimul an la clasa a V-a, unde a început pilotarea și cum e să fii singura școală de la sat parte din program. Elevii lui au experimentat deja educația fără teze și orele de matematică în curtea școlii. Numai doi din 16 profesori au fost reticenți la schimbare.
Am vorbit cu profesori de istorie ca să aflăm cum predau revoluția din 1989, în contextul în care justiția și societatea încă dezbat ce s-a întâmplat acum 30 de ani.
