
Imediat ce a terminat cei trei ani de Jurnalism la Iași, și aproape tot atâția de scris la Opinia studențească, s-a orientat către un alt domeniu: învățământul. Acum este învățătoare într-o zonă defavorizată și încearcă în fiecare zi să-i învețe pe copii că lumea este mult mai mare decât comunitatea în care trăiesc.

Antologia despre schimbări climatice, „The Climate Book/ Cartea despre Climă”, pentru care Greta Thunberg, 19 ani, a adunat vocile a 100 de scriitori, cercetători și activiști a primit atât recenzii favorabile, cât și negative. Ce lipsește, totuși, din eseurile celor care luptă pentru binele mediului?
În 2007 a pus internet prin fibră optică la școală și a început să țină cursuri de digitalizare cu profesorii. Apoi, a bătut Europa în lung și-n lat cu echipe de elevi și profesori, în schimburi de experiență. Ca să ducă mai mulți copii în afară, profesorii dormeau pe jos în școala gazdă. A digitalizat pas cu pas toate clasele. A introdus standarde de evaluare și anul trecut a avut cei mai puțini elevi din istoria unității de învățământ cu note sub 5 la Evaluarea Națională. Totul se întâmplă la Școala „Gheorghe Popovici” din comuna Apateu, Arad, care îl are manager pe Claudiu Vlad. Un director care crede că școala de la sat poate să devină la fel de competitivă ca cea de la oraș.
Prezenți la dezbaterea inițiată de Școala 9, „Profesorii și disciplina”, secretarul de stat în Ministerul Educației, Antoneta-Georgina Bolchiș, a spus care este viziunea instituției cu privire la profesorii care comit abateri grave. La discuție au participat și reprezentanți ai profesorilor, elevilor și părinților, care au oferit soluții pentru cazurile profesorilor agresivi. Majoritatea a susținut consilierea psihologică periodică a profesorilor, dar și o selecție mai riguroasă la intrarea acestora în învățământ.