
Scrie, filmează, desenează grafice și mănâncă baghete la un master de Jurnalism și Economie la Sciences Po Paris.

Am vorbit cu un profesor universitar, care scrie o cercetare despre curiozitate, despre ce înseamnă să fii și cercetător și profesor, în România. Dragoș Grigorescu ne-a povestit despre nevoia ca cercetările să fie punct de plecare în politici publice: „Ai acest sentiment al paralelismului. Tu-ți vezi de pasiunea ta cu câțiva cu care împărtășești pasiunea și societatea își vede de-ale ei. Și așa e o ruptură între cunoaștere și rezultatele cunoașterii.”
Până pe 31 ianuarie Ministerul Educației primește propuneri legate de una dintre cele mai importante și actuale probleme ale sistemului de învățământ preuniversitar: planurile-cadru pentru liceu. Acestea se referă la numărul de materii pe care le studiază fiecare elev din ciclul liceal și câte ore sunt alocate pentru fiecare pe săptămână. În prezent, liceenii învață după planurile-cadru adoptate din 2009.
Câți elevi au curajul să vorbească în fața unei camere de filmat profesionale? Au făcut-o 11 copii de la Școala Gimnazială Nr.1 din comuna Sohatu, Călărași. Împreună cu un profesor de istorie și cu o regizoare de documentare din București au filmat, pe înțelesul tuturor, zece lecții de istorie, între altele, despre cum trăiau oamenii în Orientul Antic, adică acum vreo 5000 de ani. Nu sunt doar lecții de la școală pentru elevii participanți, ci și de viață. Dovada că au abilități la care nici nu s-au gândit vreodată. S-a mai deschis o mică poartă într-unul dintre județele sărace ale țării, unde în 2021 au promovat Evaluarea Națională numai 65% dintre elevi.