
Scrie, filmează, desenează grafice și mănâncă baghete la un master de Jurnalism și Economie la Sciences Po Paris.

Școala 9 a rugat patru elevi de liceu să răspundă la întrebarea: „De ce trebuie să învăț?”. Pentru a-și dezvolta gândirea critică și creativitatea, pentru a se adapta unor schimbări iminente sau pur și simplu pentru un viitor mai bun, cred adolescenții. Sunt conștienți că trebuie să își dea silința și pentru materiile școlare, dar sunt de părere că pot „fura” cunoștințe de la oricine din jurul lor.
Un elev de șapte dintr-un sat din Vrancea este la același nivel cu un elev de șapte dintr-o școală din Cluj-Napoca? Un elev de 10 din București cu unul din Galați? Profesorii Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează sistemul de notare plecând de la poveștile unora dintre elevii lor care pun pe seama norocului sau ghinionului notele din catalog. Evaluarea elevilor ar trebui să aibă unitate la nivel național și să se îndepărteze de ideea de roată a norocului. Și totuși, loteria notelor se întâmplă.
Bogdan Ghiorghiu este profesor de matematică și fizică în Næstved, oraș la o oră distanță de capitala Copenhaga. După un masterat în astrofizică în țara nordică, în timpul căruia s-a întreținut dând meditații, a primit oferta să predea științe într-o școală privată. Astăzi, după doi ani, e fericit că a acceptat-o. Cum altfel, doar trăiește într-una dintre cele mai fericite țări din lume! Bogdan a povestit pentru Școala 9 ce înseamnă starea de bine a elevilor și profesorilor în țara „legii lui Jante”, un cod de conduită care dezaprobă ambițiile personale. Sau altfel spus, cum arată educația într-o țară cu o mentalitate anti-„capra vecinului”.