
Scrie, filmează, desenează grafice și mănâncă baghete la un master de Jurnalism și Economie la Sciences Po Paris.

Pedala pe accelerație, muzica la maxim, viteză, hai, acum, repede, repede, repede. Astea ar putea fi indicațiile de pe un platou de filmare și, dacă ar fi așa, nu m-aș speria. Aș înțelege că anumite convenții cum ar fi cea în care realitatea este întreruptă pentru a face loc imaginației trebuie să se întâmple, altfel vor fi probleme și mai mari decât acest make-believe al artei. Numai că aceste cuvinte de mai sus nu sunt fictive, ni se întâmplă la fiecare sfârșit de noiembrie. Nu mai suntem oameni, se pare, ci am devenit doar un „accesoriu” al sărbătorilor de iarnă. Trebuie să intrăm în atmosfera creată atât în mediul online, cât și în magazine și casele noastre când dăm drumul la radio, TV, internet. Nu era însă așa.
În fiecare după-amiază de vineri, un reporter Școala9 scrie despre cele mai importante informații cu care rămânem din știrile săptămânii în educație.
Educația la distanță pune atâta presiune pe elevi, încât se poate ajunge și la sinucidere. S-a întâmplat cu doi liceeni din Indonezia. În timp ce Ungaria le oferă elevilor internet gratuit, Italia caută soluții să deschidă școlile în siguranță în ianuarie. Profesorii din Norvegia au fost atât de marcați de tragedia din Franța, când un coleg de-al lor a fost decapitat, încât nu mai vor să le arate caricaturile cu Profetul Mohamed elevilor la ore. Selecția Educația în lume din această săptămână.