Scrie, filmează, desenează grafice și mănâncă baghete la un master de Jurnalism și Economie la Sciences Po Paris.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Nu știm să fi spus cineva „vreau să fiu lucrător de tineret când mă fac mare”. Dar ar fi trebuit. Am vorbit cu Rasa Tučinskaitė, lucrătoare de tineret lituaniană, despre această profesie născută din proiectele Uniunii Europene, care are multe în fișa postului și vine cu o multe satisfacții. Căci cum să fie altfel când lucrezi cu tinerii?
Școala începe cu „planuri remediale“ pentru elevii care n-au beneficiat de școala online, spune un ordin al Ministrului Educației emis în aprilie. Este vorba doar despre „repere metodologice“ pe care profesorii le pot aplica în timpul orelor obișnuite. Ce înseamnă ore remediale și cum se diferențiază ele de binecunoscuta recapitulare, am aflat de la un ONG care organizează astfel de cursuri pentru cei mai vulnerabili dintre copiii din toată țara.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.