
Scrie, filmează, desenează grafice și mănâncă baghete la un master de Jurnalism și Economie la Sciences Po Paris.

ANALIZĂ. Facem numai calcule frumoase și suntem cu cel puțin trei ani înaintea altor țări. Așa ai putea concluziona după ce compari manualele de matematică din România cu cele din alte țări europene. Ceea ce pare că sună ca o laudă, însă, ascunde motivul pentru care ne situăm printre codașele testelor PISA și cultivăm conștiincios o imagine a matematicii drept grea, urâtă sau chiar înspăimântătoare.
„Cred că toți te vedeau doar ca pe o notă”, spunea o studentă chineză, reflectând asupra perioadei din liceu. Ce înseamnă notele pentru elevii și studenții chinezi? Cum se vede educația într-o țară care se situează constant pe primele locuri în clasamentul PISA?
Două limbi străine, puține competențe digitale, cel puțin șașe materii fără vreo legătură între ele, un amestec forțat între științele tari și cele umaniste, fără vreo noimă, o singură probă de evaluare specifică profilului ales la liceu, la care elevii pot da cu ușurință ,,skip”: așa arată Bacalaureatul cu de toate prevăzut în noul proiect de lege pentru învățământul preuniversitar, aflat în prezent în consultare publică.