
Scrie, filmează, desenează grafice și mănâncă baghete la un master de Jurnalism și Economie la Sciences Po Paris.

Coronițe, școli bune, școli rele, olimpiade și podiumuri - acestea sunt câteva dintre subiectele care au epuizat universul discursiv privind viitorul (și prezentul) politicilor educaționale de la noi, în aceste zile toride. Elevii, studenții și profesorii au intrat în vacanță, la fel și Ministerul Educației, se pare, fiindcă întârzie cu succes implementarea unor reforme prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență. Patru jaloane avea de îndeplinit Ministerul din componenta dedicată „României Educate”: primele trei vizau învățământul preuniversitar și nu au fost îndeplinite. A intrat în linie dreaptă doar angajamentul care viza universitățile.
O învățătoare de la un liceu cu predare în germană luptă pentru un sistem de învățământ transparent și creează pentru colegii ei spații de discuții și întrebări.
Mai puțin de o treime dintre cercetătorii lumii sunt femei, arată un raport recent al UNESCO. România depășește numai cu puțin procentul, dar fetele care au participat luna trecută la Bucharest Science Festival, în București, sunt hotărâte să crească cifrele. La 12-13 ani, meșteresc deja roboți pe care îi programează să facă diverse sarcini, știu de câte lămâi este nevoie ca să încarci un telefon și au mai multe informații despre viața subacvatică decât un documentar TV.