Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.
Înainte de începerea școlii, am revenit, după un an, la Mariana Șerban, o bunică din Rahova care le crește singură pe cele două nepoate ale ei. A fost nevoită să iasă la pensie, deși și-ar fi dorit să lucreze în continuare, pentru că s-a obișnuit printre copiii care îi spuneau „mamaie” și pensia e mai mică decât salariul. „Nu e o rușine să dai cu mătura”, spune femeia. Deși munca ei din ultimul an a însemnat mai degrabă să dezinfecteze obsesiv suprafețele din clase și băi, într-o școală cu trei schimburi de elevi.
Peste 300 de părinți din orașele Chișinău și Sângerei din Republica Moldova au fost instruiți de o echipă de psihologi școlari cum să-și îmbunătățească relația cu copiii lor aflați la vârsta complicată a adolescenței. Programul de educație parentală se numește CONECT – adolescența pe înțelesul părinților. De două ori pe săptămână, părinții au participat la întâlniri cu specialiștii, au discutat și și-au împărtășit experiențele avute cu adolescenții lor. La capitolul psihologi școlari, Moldova stă mai bine decât România: are un specialist la 740 de elevi, în timp ce la noi este unul la 1.000.
Numărul școlilor private din sistemul de învățământ preuniversitar aproape că s-a dublat în zece ani, potrivit unei analize prezentate de Institutul Național de Statistică (INS). Dacă în 2011 erau 170 de școli private în România, în 2020 numărul acestora a ajuns la 315. Cele mai multe școli private sunt înregistrate în zona București-Ilfov, iar pe următoarele locuri sunt Cluj, Constanța și Iași. Școala 9 a făcut o analiză a taxelor școlilor care au obținut cele mai bune rezultate la Evaluarea Națională și s-a uitat și la costurile din alte țări.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.