
Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.

Părinți care comunică deschis, profesori empatici, copii care știu să pună întrebări. Experta în parenting Urania Cremene vorbește despre construirea de relații sănătoase între toți cei implicați în educație.
Noul an școlar aduce noutăți cu privire la structura și programa pentru examene, dar vine și cu probleme vechi, care se acutizează. Cum este supraaglomerarea școlilor din București. Elevii de-a IV-a de la Școala Nr. 79, de pildă, încep anul într-o clădire vecină, la demisolul Seminarului Teologic Ortodox București, din lipsă de spațiu. Mai mulți părinți se gândesc că cei mici ar putea fi „abuzați” de liceenii seminarului și s-au plâns școlii și chiar Ministerului Educației. „Aceste temeri nu își au fundament”, spun directorii școlii și ai seminarului, dar un psiholog explică de unde pot să apară.
Noul buget pentru Ministerul Educației este cel mai mic din ultimii 30 de ani ca procent din PIB (2,5%), iar cel total pentru educație are doar cu 2,2 miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Totuși, pentru prima dată în istoria postdecembristă, bugetul de stat prevede o sumă de bani pentru bursele elevilor: peste jumătate de miliard de lei. Într-un interviu pentru Școala 9, Alexandru Manda, coordonator de programe la Societatea Academică din România și student în anul III la Facultatea de Drept de la Universitatea din București, explică cum a început lupta pentru bursele elevilor și de ce ar trebui să ne uităm la bugetul pentru educație și dincolo de banii alocați doar pentru minister.