
Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.

În noaptea înaintea probei la limba română de la Bacalaureat 2023, au existat neobișnuit de multe căutări pe Dexonline și Google după expresia „de bună seamă” care avea să cadă într-un subiect de la română. Anterior era căutată doar o dată pe zi. Am mers pe firul scurgerii de informații: din răspunsul pentru Școala 9 a celor de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, care operează platforma pentru subiecte, declarațiile oficialilor din Minister și explicațiile unei profesoare cu experiență în elaborarea subiectelor, suspiciunea duce spre un număr foarte mic de persoane.
Shanna Griffus, profesoară de arte vizuale la Școala Internațională din Kiev, a plecat în SUA, țara natală, cu o lună înainte să izbucnească războiul. A continuat, însă, să-și țină orele online, dar cu reguli noi: elevii rămași în Ucraina pot oricând să iasă din lecție dacă pornesc alarmele și trebuie să se adăpostească în buncăre. Copiii au impresionat-o, a povestit ea într-un interviu pentru Școala 9, prin „încercarea lor de a se agăța de orice formă de normalitate”. În ciuda fricii permanente, mulți încearcă să fie prezenți și îi trimit temele: desene inspirate de viața în timpul războiului.
Frigur Botond, un licean nevăzător din Cluj, vrea să spargă preconcepțiile cu privire la persoanele cu deficiențe. În pandemie, a organizat la Liceul Special pentru Deficienți de Vedere din Cluj-Napoca ateliere la care a invitat persoane cu dizabilități care au reușit în profesiile lor. „Nevăzătorii nu trebuie să facă doar masaj”, a spus tânărul premiat în această vară la Gala Elevului Reprezentant 2022. Frigur vrea să facă o carieră în muzică, fiind pasionat de chitară, dar până atunci, se gândește la următorul său proiect: să-i învețe pe oamenii fără deficiențe de vedere cum să interacționeze cu nevăzătorii.