
Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.

Peste 300 de părinți din orașele Chișinău și Sângerei din Republica Moldova au fost instruiți de o echipă de psihologi școlari cum să-și îmbunătățească relația cu copiii lor aflați la vârsta complicată a adolescenței. Programul de educație parentală se numește CONECT – adolescența pe înțelesul părinților. De două ori pe săptămână, părinții au participat la întâlniri cu specialiștii, au discutat și și-au împărtășit experiențele avute cu adolescenții lor. La capitolul psihologi școlari, Moldova stă mai bine decât România: are un specialist la 740 de elevi, în timp ce la noi este unul la 1.000.
Rușii întorși din războiul împotriva Ucrainei au început, în ultimele luni, să țină cursuri în școli, scrie publicația independentă Verstka. Laitmotivele propagandei ruse din cadrul acestor „lecții de curaj”, cum le-au numit ei, sunt că „ucrainenii sunt fasciști” și „luptă pentru dolari, nu pentru adevăr, ca rușii”. Foștii militari le arată elevilor filmări de pe front și chiar îi încurajează să probeze uniforma militară și să încerce echipamentul. Separat de această inițiativă a armatei, guvernul rus a dezvoltat un proiect numit „Eroul tău”, prin care soldații sunt transformați în mentori pentru elevi și studenți.
Bullyingul poate lua multe forme, de la cele fizice, precum îmbrâncirea și lovirea, la cele țin de relații, ca răspândirea de zvonuri, excluderea cuiva din grupul de prieteni, ori remarci nepoliticoase. Mai poate însemna și hărțuire sexuală. Uneori, agresorii iau în vizor pe cineva pe motive de rasă, religie, aspect sau orientare sexuală. O cercetătoare explică de unde învață copiii să fie bullies și de ce trebuie să scăpăm de scuza „așa sunt copiii”. În România, 1 din 4 copii este victimă a bullyingului la școală, în mod repetat.