
Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.

Pentru a nu știm câta oară spunem și noi, odată cu alții, că importanța pe care o acordăm ca societate educației – și ne referim la dimensiunea macrosistemică –, școlii, reflectă nivelul nostru de educație și capacitatea de a gândi în perspectivă în folosul comunitar. De această dată, ne gândim la situația complicată și încă încâlcită a educației timpurii, adică a anilor de dinainte de grădiniță (cei pe care generația noastră i-a petrecut la bunici, în cele mai fericite cazuri). Creșa. Un domeniu aflat într-o etapă dinamică acum și cu un statut încă insuficient reglementat legislativ, care permite diverse anomalii.
REZOLVAT. Peste 80% dintre eleve își ascund absorbantele sau tampoanele în buzunare sau strânse în palmă atunci când se duc la baie la școală, ca să nu le vadă colegii sau profesorii lor, arată o cercetare de anul trecut făcută de asociația Iele Sânziene. Când același ONG a cerut școlilor să pună în băi, gratuit, produse de igienă menstruală, li s-a râs în față: „ce urmează? Să le dăm prezervative?”.
Scenaristul Relu Voicu, fondatorul asociației „Cu cărțile pe uliță”, le explică de câțiva ani probleme de geometrie elevilor din satul Scrioaștea, Teleorman. În vacanța de o lună, a venit constant la ore o elevă de-a VI-a pe care colegii o tachinau că lucra suplimentar. Chiar dacă pierde copii pe drum, inclusiv înainte de examen, Relu vrea să-i ajute în continuare pe elevii din județul care ocupă ultimele locuri în promovabilitatea la Evaluarea Națională.