Irina este ilustrator freelance din 2017, după ce a hotărât să acorde o șansă unui domeniu pe care obișnuia să îl admire de pe margine, ca spectator, dar care s-a transformat treptat într-o profesie full-time.
Vi s-a întâmplat vreodată să citiți o carte sau să urmăriți un film și brusc să exclamați: „Doamne, în tot acest construct ficțional este o metaforă a școlii!”? Nouă da. Și unul dintre filmele care ne-au provocat la o astfel de lectură este Casa norvegiană (Der norske hus, 2017, Norvegia, regia Jan Vardøen - Netflix), poate cu atât mai mult cu cât mai sunt câteva zile până la începerea unui nou an școlar și avem tendința de a ne obișnui privirea cu lentilele progresive ale universului educațional.
Aproape 140 de mii de elevi de școală generală s-au înscris în programul Ministerului Educației pentru ore remediale, cei mai mulți din Iași, Argeș și Bacău. La aceștia se adaugă 90 de mii de liceeni care recuperează lacunele din pandemie prin programul ROSE. Nevoia este însă mult mai mare: datele de la guvern și de la IRES estimează că între 600 de mii și un milion de copii au avut acces limitat la educație online în ultimul an, adică de cel puțin trei ori mai mulți. Din analiza Școala 9 rezultă și că județele cu cei mai mulți elevi înscriși la ore remediale nu sunt neapărat și județele cu cele mai multe pierderi de învățare.
Nouă luni pe an școala devine a doua casă pentru cei aproape 3 milioane de elevi din țară, iar unii dintre ei petrec la școală chiar mai mult timp decât acasă. Școala 9 a vrut să vadă cum ar trebui să arate sistemul de învățământ românesc din perspectiva elevilor printr-un chestionar la care au răspuns peste 200 de elevi din țară.
© 2026 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.