
Scrie pentru DoR și decatorevista.ro de trei ani. O fascinează viața de adolescent și frizurile scurte perfecte.

În satul Vaideiu, județul Mureș, biserica adventistă e și grădiniță, școală și cantină pentru că nu există altceva în sat.
Am fost la una dintre primele școli publice din țară care au acceptat elevi ucraineni, refugiați în urma invaziei rusești. Sunt 16 înscriși deja la Școala „Pușkin” din Brăila, unde 70% dintre elevi sunt lipoveni. Aici limba rusă e principala cale prin care elevii ucraineni se pot înțelege cu colegii lor. Cei mai mulți vor rămâne „până când se va termina războiul”, iar profesorii au acum o dilemă: în ce limbă să învețe copiii refugiați: română, ucraineană sau rusă?
Luna aceasta s-a lansat HartaEdu, o platformă online prin care oricine poate atrage atenția asupra urgențelor și diverselor nevoi ale școlilor din toată țară. Lipsa conexiunii la internet, a toaletelor și a laboratoarelor sunt doar câteva exemple. Organizația Narada verifică alerta, după care anunță comunitatea locală, ca să se implice în găsirea soluțiilor. Deja sunt indexate pe hartă 18.000 de instituții publice de învățământ și 191 de alerte, dintre care 19 s-au rezolvat.