
Scrie pentru DoR și decatorevista.ro de trei ani. O fascinează viața de adolescent și frizurile scurte perfecte.

Sistemul universitar din Republica Moldova trece printr-un proces amplu de reformare: din 16 universități publice din stânga Prutului vor rămâne doar 11, restul fiind absorbite. Propunerea Ministerului Educației și Cercetării de la Chișinău a fost primită cu critici și chiar cu proteste ale studenților. Moldova are un număr la jumătate de studenți față de acum 15 ani, acesta fiind și unul dintre argumentele oficialilor: mai puține instituții și mai bine finanțate pentru mai puțini candidați. O idee similară s-a vehiculat și în România în 2010, înaintea adoptării Legii Educației. Astăzi, universitățile românești pot fuziona, dar dacă vor ele, nu Ministerul Educației.
Elevii români de la țară au șanse la jumătate decât cei de la oraș ca să ia o notă peste 5 la Evaluarea Națională, o arată rezultatele obținute în acest an. Un profesor britanic discută câteva metode prin care sistemul de învățământ poate să-i ajute pe copiii din medii defavorizate să aibă rezultate școlare la fel de bune ca ceilalți colegi ai lor.
Printr-o scrisoare comună, 13 reprezentanți ai cultelor religioase cer ca religia să poată fi aleasă ca disciplină la Bac, potrivit Edupedu. De asemenea, cer eliminarea sintagmei „orientare sexuală” din textul legii și noțiunea de diversitate să nu mai fie promovată de profesori. În ceea ce privește înscrierea la ora de religie printr-o cerere, cultele consideră că stabilirea unei perioade specifice în care să se facă asta „ar putea crea confuzie și noi presiuni asupra elevilor, în vederea retragerii de la ora de religie”. De la modificarea modalității de alegere a religiei acum șapte ani, numărul elevilor care frecventează această oră a scăzut cu 15%.