
Scrie pentru DoR și decatorevista.ro de trei ani. O fascinează viața de adolescent și frizurile scurte perfecte.

Un draft de proiect pentru planurile-cadru (scheletul de materii pe care le învață elevii) a fost publicat la începutul săptămânii de Edupedu. Discuțiile publice au alunecat repede spre ce ore dispar și de ce e important să rămână. La câteva ore după, Ministerul Educației a spus că nu este un document „asumat” și că de fapt, abia se află în procedura de a forma echipele pentru lucrul la alte planuri cadru. Fabiola Hosu, vicepreședintă a Coaliției pentru Educație, s-a uitat cu atenție la propunerile acelui proiect și a extras niște linii pozitive de care specialiștii ar trebui să țină cont atunci când schițează ce materii și câte ore trebuie să aibă în orar un licean.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
Stanislav Senyk, un fotograf ucrainean de evenimente de familie, a făcut un apel deschis către elevii care vor să se pozeze pentru absolvire, chiar dacă într-un oraș bombardat încă de la începutul războiului. Trei clase de elevi din orașul ucrainean Cernigău au petrecut absolvirea liceului printr-o ședință foto pe străzile orașului distrus de ruși. Războiul le-a furat un eveniment important din viața lor - balul de absolvire - și le-a grăbit maturizarea. „Am vrut să arătăm lumii că viața merge înainte, indiferent de condiții”, spune curajos unul dintre elevi.