Scrie pentru DoR și decatorevista.ro de trei ani. O fascinează viața de adolescent și frizurile scurte perfecte.
Timișoreanul Zeno Daniel Șuștac, avocat de profesie și tată implicat în domeniul educației prin grupul de inițiativă pe care l-a fondat, a scris o distopie despre sistemul educațional „nu doar de la noi”, după cum ține să menționeze. Băiatul său de 11 ani care a inspirat și personajul principal, pe Logo, a fost primul său cititor și critic. În universul închipuit în „Alandalia”, programa școlară are materii ciudate, matematica este „întorsomatică”, istoria e „tristorie”, informatica e „înfiormatică”, iar cancelaria este păstorită de profesori precum domnișoara Strâmbă-Nas, domnul Sever Nepriceputeanu, doamna D. Ispravă, domnul Mâhnici Boceală. Am vorbit cu autorul cărții despre mesajele inserate în ficțiunea care poate fi citită deopotrivă de copii, părinți și profesori, dar și de miniștrii educației postdecembriste.
Christopher Boyce, în prezent cercetător la Universitatea din Stirling, Scoția, a aflat ce înseamnă de fapt să fii fericit, după ce a renunțat la mediul academic. Munca lui nu-l mai împlinea, așa că în 2017 a lăsat-o temporar pentru o călătorie cu bicicleta spre micul regat Bhutan, din Munții Himalaya. Ce a înțeles pe drum despre fericire?
Ce spun adolescentele din România despre siguranță, violență de gen și cu cine vorbesc despre asta.
