
Scrie pentru DoR și decatorevista.ro de trei ani. O fascinează viața de adolescent și frizurile scurte perfecte.

Schimbare, reformă, nou. Toate sunt privite de pe margine și apoi începe „lătratul” general. Profesorii de Școala 9 Monica Halaszi și Horia Corcheș analizează categoriile comentatorilor, autointitulații experți în educație, apoi cei care cred că au expertiza necesară pentru a comenta doar pentru că au fost și ei elevi. Urmează incomozii, practicienii conștienți că este nevoie de schimbare și mai sunt și tăcuții, cei care nu înțeleg nimic din ce se întâmplă, obedienții.
În urmă cu doi ani a intrat în vigoare legea anti-bullying și a început să aibă și efecte. Unele cazuri grave în care elevii au fost agresați de colegi au ajuns în instanță. Psihoterapeuta Carmen Buțerchi explică ce înseamnă bullyingul și efectele pe care le are pe termen lung. Această formă de hărțuire nu este doar de natură fizică, se referă și la tachinare, excludere, presiune psihică. Atât legea, cât și societatea pun sub lupă agresorul, dar există mai multe nuanțe aici. Există și agresorii pasivi care îl susțin pe agresor și îl incită, iar acest comportament poate face la fel de mult rău.
De ce în 2024 există în continuare în România școli cu toalete în curte? La începutul noului an școlar am pornit să vedem situația din țară. Prima oprire: 10 școli din Vaslui, județ care are și cele mai multe proiecte în lucru pentru a ridica standardele toaletelor - 43. Am găsit comunități cu elevi tot mai puțini și pentru care primarii se întreabă dacă mai e cazul să se lanseze în investiții sau ce artificii să găsească: „Ne dau autorizația cei de la DSP, dar ne iau autorizația cei de la ISU.” Și de asemenea, peste tot discrepanțe de tipul - table inteligente în școală, latrină în curte.