
Scrie pentru DoR și decatorevista.ro de trei ani. O fascinează viața de adolescent și frizurile scurte perfecte.

„Să crești fără un tată îți poate altera permanent chimia creierului”. Am dat peste citatul ăsta în „Sunday Times”. Matematica relației mele cu tata e nedreaptă: am fost cinci ani cu el și de trei ori mai mulți fără. Cinci ani din care încerc să pun cap la cap piese de puzzle decolorate sau șterse, alteori vii, mereu din povestirile altora, ca să aflu cine a fost tata. Psihologii vorbesc despre importanța doliului a cărui delimitare în timp e diferită pentru fiecare și căutându-l pe el, înțeleg că această explorare e despre a afla mai mult cine sunt eu. Așadar, dragă tată, sunt eu, Catinca…
Simona Anton a plecat în august 2019 în Vietnam să lucreze ca educator Montessori. Avea nevoie de o nebunie în viața ei. S-a angajat la o școală privată din Hanoi, construită într-o zonă cu vegetație luxuriantă, unde activitățile în aer liber erau regula. A aflat mai multe despre cultura vietnameză și înainte de pandemie, când a revenit în țară, a creat un blog de resurse educaționale pentru educatorii care vor să predea după metoda Montessori.
„Muzica a deschis lacăte ruginite de rasism, inclusiv în familia mea”. Povestea Șaraimanic și a fondatoarei sale.