
Scrie pentru DoR și decatorevista.ro de trei ani. O fascinează viața de adolescent și frizurile scurte perfecte.

De ce scriem?
De ce am ales să scriem?
Ce ne îndreptățește să scriem?
Sunt întrebări la care am decis să răspundem ca urmare a comentariilor generate de unele dintre articolelor noastre, mai ales a acelora care au scos la lumină firele de praf de sub preșul educațional. Sigur, am ridicat doar puțin colțul preșului respectiv, iar haterii nu au întârziat să apară. „Jurnaliștii lui pește”, „niște frustrați”, „habar n-au de sistem”, „îi urăsc pe profesori” sunt câteva dintre caracterizările care ne-au fost făcute.
Așa că am decis să aducem câteva clarificări.
Credem că e timpul ca rușinea să iasă din orar, ca să putem învăța despre propriile noastre corpuri.
Aproape un sfert dintr-o generație de copii de la țară se pierd pe drum în primii opt ani de școală. Adică un sfert nu mai ajunge la liceu. Despre școlile de la țară se știe că au toaleta în curte, că sunt prost dotate și au rezultate slabe la evaluările naționale. Sunt însă și școli din rural cu profesori dedicați, care dezvoltă proiecte și fac eforturi să-i ajute pe elevii lor să nu renunțe la educație. Cinci dintre aceștia au fost premiați în această săptămână de organizația Teach for Romania.