
Scrie pentru DoR și decatorevista.ro de trei ani. O fascinează viața de adolescent și frizurile scurte perfecte.

În loc să se creioneze un profil al elevilor americani care ar putea să tragă cu arma în școală, cercetătorii americani propun altceva: colegii și profesorii să fie atenți la cei care amenință, scrie Education Next, site cu știri și cercetări din educație. Comportamentul antisocial ar putea indica dacă un elev va fi violent în școală, dar nu și că ar folosi o armă, arată o analiză. Motivul pentru care elevii devin violenți variază, a scris Școala 9 anul trecut, la fel și tipurile de agresiuni. În România, aceștia nu vin arme de foc în școală, regimul acestora fiind unul strict, însă unii adolescenți au adus cuțite și și-au rănit colegii.
Cu ocazia Zilei Mondiale a Educației, mulți parlamentari români s-au înghesuit la urări și urale pe preferata platformă de socializare și mai nou de guvernare, Facebook. Doar moțiunea de cenzură și implicita criză guvernamentală au mai domolit din avântul cu care politicienii au adresat ode profesorilor, elevilor și părinților acestora. Dacă ne uităm, însă, la modul în care aceștia legiferează, o să ne putem întreba: le place cu adevărat școala asta pe care se tot înghesuie să o reformeze? Iată ce se mai întâmplă în Parlament cu privire la școală, în timp ce ochii tuturor sunt îndreptați în altă parte.
În urmă cu cinci ani, Luiza Apostu a pornit într-o călătorie pe la școli care folosesc metode alternative de învățare din Olanda, Belgia, Spania și Mexic. S-a întors în țară și a înființat Rubik, un afterschool care nu are profesori, ci ghizi de învățare, în care elevii își pot alege activitățile și pot intra nepoftiți în camera profesorilor - numită sugestiv „necancelarie”.