
Este part-time ilustratoare, part-time profesoară la Colegiul de Arte „Carmen Sylva” din Ploiești. Desenează mult și visează să deseneze și mai mult. O găsiți aici.

„Slow education” este un concept derivat din paradigma „slow” (fără grabă), din care mai fac parte și alte mișcări sociale, cum ar fi „slow food”, ”slow travel” , ”slow fashion” sau „slow living”. Aceste mișcări sociale, generate în jurul principiului ”fără grabă”, au avut ca punct de pornire anii ‘80, când un grup de activiști italieni a reacționat la deschiderea unui restaurant de tip fast-food. Inițiatorul mișcării, Carlo Petrini, a atras atenția asupra faptului că mâncarea fast-food venea la pachet și cu aspecte problematice: standardizare, deconectare, abandonarea unor practici tradiționale, cum ar fi mâncatul împreună sau mesele tihnite luate în familie.
200 de elevi din România și din Republica Moldova au învățat să se pună în papucii celorlalți, într-un proiect al ONG-ului Terre des hommes. Jocurile au fost principala metodă folosită pentru prevenirea oricărei forme de violență. „Au rămas în spate sau au ajuns în față bazat pe lucruri pe care nu au cum să le controleze: dacă există sau nu bani în casă, faptul că ești băiat sau fată, dacă ai mulți frați sau nu”, a explicat coordonatoarea proiectului.
Școala din toată lumea rămâne tot sub semnul pandemiei care îi afectează mai mult pe cei mai vulnerabili. Astfel, doi înalți prelați din Anglia fac apel la guvernul britanic să finanțeze programele de hrană pentru copiii săraci. De peste Ocean, vine o veste bună pentru elevi: New York este primul mare stat din SUA care a redeschis școlile pentru sute de mii de elevi. Și un raport recent realizat de PISA răstoarnă un mit: acela că școlile private ar fi mai performante decât cele publice.