Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
Un test de sarcină așezat pe o chiuvetă albă, puțin udă. Maria se uită la acel băț alb și simte că timpul s-a oprit în loc. Pe test se află două liniuțe roz închis, iar fata se gândește că dacă se uită destul de mult la el, poate va dispărea. Ele au rămas acolo și în doar cinci minute, i-au schimbat viața.
După zece ani, Raluca Nagy trăiește din nou, din septembrie 2021, în Japonia. Printr-o coincidență, a locuit mai întâi vizavi de o creșă/grădiniță, iar acum lângă o școală. Și pentru că predă la universitate, i-a încolțit gândul să scrie un serial în trei episoade despre educația din Japonia. Acesta este primul episod.
În perioada interbelică, jumătate din populația României era analfabetă și 70-80% dintre români trăiau din munca pământului. Astăzi vorbim de analfabetism funcțional și digitalizare. Cu ajutorul profesorului doctor în istorie Dragoș Sdrobiș, am încercat să înțelegem cum greșelile și meritele trecutului ne pot fi lecții pentru educația viitorului. Autor al cărții ,,Limitele meritocrației într-o societate agrară. Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică”, acesta crede că tineri de azi nu vor să mai fie „generație de sacrificiu”. De asta cer salarii mai bune, transparență și servicii publice de calitate. Un interviu din seria „Școala veche”.