Și-a cumpărat primul aparat foto de ciudă, după ce-a scăpat în râu unul primit cadou, și de atunci tot caută fotoreportajul vieții.
Când înveți ce înseamnă să plagiezi, înțelegi mai limpede cum arată comportamentul imoral în relațiile cu ceilalți, explică Alexandra Zbuchea, prodecan la Facultatea de Management a SNSPA din București. Furtul de idei se întâmplă și dincolo de ușile spațiului academic, în corporații, de pildă. Educația, însă, crede ea, poate schimba acest obicei. Profesoara jurizează proiectele înscrise la secțiunea Educație, în competiția Galei Societății Civile din acest an. Inițiative despre furtul intelectual încă nu sunt, însă ONG-urile găsesc soluții pentru multe altele care contribuie la binele comunității.
De teama pandemiei, profesorii de sport cer adeverințe medicale cu „apt sănătos” pentru toți elevii. Chiar dacă fac sportul online. Viorica Milea, un medic de familie din sectorul 6, spune că adeverințele sunt valabile doar la începerea unui nou ciclu școlar, adică pentru clasele I, a V-a și a IX-a. Cu toate astea, este asaltată cu cereri, acum mai mult decât în alți ani.
Inspectorul școlar pentru educației fizică, Laurențiu Oprea, spune că profesorul trebuie să fie asigurat în cazul unui accident: „Și când lucrează online fac efort fizic, că nu stau în fața calculatorului și se uită unii la alții.”
Peste 44% dintre români spun că au citit o carte în ultimul an, potrivit Barometrului Actualității Românești realizat în 2019. Ca la orice obicei sănătos, și în cazul cititului, cu cât e deprins mai din timp, cu atât mai bine, cred cei mai tineri dintre pasionații de lectură. Trei eleve care au descoperit lectura în gimnaziu povestesc ce cărți le-au făcut cititoare înrăite, fac recomandări de lectură pentru cei de vârsta lor și explică de ce nu le plac cărțile din listele obligatorii primite de la școală.
