
Lavinia a început să lucreze în jurnalism acum doi ani, după ce a terminat Facultatea de Jurnalism din București (FJSC). Are grijă de conturile de social media ale redacțiilor PressOne și Școala9. Scrie, filmează, editează video și montează. Crede că lumea ar fi un loc mai bun, dacă ne-am asculta mai mult unii pe alții. În timpul liber, alege între plimbări pe dealuri și munți și pauze de hamac în Cișmigiu. Iubește Crăciunul și ciocolata cu rom.

Iris învață la Școala Latokartano, Helsinki. A început școala acum mai bine de o lună. La ei, doar părinții celor din clasa întîi au mers la școală. Iar apoi elevii au făcut interviuri cu personalul școlii, în care i-au întrebat pe adulți ”cum trebuie adulții să se comporte cu copiii”. ”Pe profesori i-am întrebat cum se poate îmbunătăți un elev. Ne-au spus că un elev devine mai bun atunci când știe ce să învețe”, ne-a povestit Iris Biro, elevă de origine română din Helsinki.
OP-ED. Sistemul clasic de parenting „băț și morcov” e tentant pentru că pare clar: faci bine, primești - greșești, plătești. Acest tip de educație se bazează pe controlul comportamentului prin pedepse și recompense, ignorând procesul de formare interioară al copilului. Mai sunt bătuți copiii care varsă un pahar cu apă?, m-am întrebat recent. Și dacă da, ce se întâmplă în mintea unui părinte care face asta.
Am văzut în ultima vreme mai multe cazuri de profesori care se plâng că, în lipsa contactului direct cu și între elevi sau studenți, le este imposibil să mențină acea atmosferă de schimb fertil de idei esențială pentru un bun proces educațional. Acești oameni sunt profesori de toate nivelurile, de la clasele primare până la universități.