
Liliana Mitre (Sirețchi) este de peste 18 ani asistent universitar la Facultatea de Matematică și Informatică (Universitatea din București) și are un doctorat în analiză matematică. A cofondat platforma educațională SuperȘcoala cu scopul de a preda matematica într-o manieră simplă, pe înțelesul tuturor. Își dorește să transforme o disciplină de care cei mai mulți elevi se tem într-o materie cât mai ușor de înțeles și de aplicat.

Bate din picioare, asemeni lui Goe, dar nu pe peronul din urbea X, ci pe o terasă cochetă de pe o îndepărtată insulă din arhipelagul dodecanez.
Bate din picioare, lovește cu furculița în farfurie, strigă.
„I deserve it!”
Părinții încearcă să-l liniștească, spunându-i ceva în șoaptă, dar copilul continuă să strige că i se cuvine acel ceva (nu contează ce) și că ei, părinții, trebuie să îi îndeplinească dorința. Scena a continuat încă vreo 5 minute, timp în care ospătarii au încercat să afle care este problema, iar mama a plecat cu copilul care nu contenea cu strigătele.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) i-a dat dreptate unui tată care a reclamat Ministerul Educației după ce copilul lui a fost refuzat la înscrierea în clasa pregătitoare. Acesta împlinea vârsta de 6 ani la trei zile după termenul prevăzut. Ziua lui de naștere e pe 3 ianuarie, iar termenul impus de metodologie este 31 decembrie. Ministerul a contestat decizia CNCD care îi cere să schimbe metodologia Numai în București erau anual în jur de 200 de copii în această situație: părinții voiau să-i înscrie, aveau o dezvoltare psihosomatică care le permitea să facă față clasei pregătitoare, dar erau refuzați.
Augustus Gloop din volumul „Charlie și Fabrica de Ciocolată” este descris drept „enorm” într-o nouă ediție. Aceasta se numără printre modificările făcute de editorii din Marea Britanie ai cărților lui Roald Dahl, în parteneriat cu o organizație care promovează incluziunea. „Matilda” și „Marele uriaș prietenos” sunt alte câteva povești pe care Dahl le-a scris cu zeci de ani în urmă și pe care le-au citit multe generații. Au existat numeroase reacții atât în presă, cât și pe rețelele sociale cu privire la această formă de „cenzură”, cum o numește, de pildă, scriitorul Salman Rushdie.