Matei Bumbuț este fotograf și elev în clasa a XI-a. Își împarte timpul între școală, fotografie, teatru și muzică.
Educație antreprenorială, educație juridică, istoria Holocaustului, sunt doar câteva dintre disciplinele recent adăugate în programa școlară, chiar de la tribuna Parlamentului. Discipline care să țină pasul cu lumea de azi. Într-o logică dihotomistă, voci din educație minimizează importanța unor discipline precum istoria sau limbile ,,moarte” care, în miezul Revoluției industriale 4.0, par a nu mai avea vreo utilitate. De ce mai învață studenții limbi clasice, dacă oricum nu îi ajută să se integreze pe noua piață a muncii? Școala 9 a discutat cu Ioana Jinga, studentă la Limbi Clasice în Iași și o avocată a studierii lor.
În fiecare an, în perioada simulării examenelor naționale, se vorbește mult pe tema acestui subiect. Ba că este o inutilitate, ba că profesorii sunt obligați să corecteze lucrările fără a fi remunerați, ba că elevii sunt supuși unei presiuni psihologice greu de suportat, ba că subiectele sunt dificile, ba că sunt prea ușoare. Din nou, a câta oară, indexul societal este îndreptat spre sistemul educațional.
O dată cu schimbarea conducerii, în plinul scandal al cursului universitar plagiat, Ministerul Educației și-a schimbat și strategia de comunicare. Aceasta este observabilă pentru toți cei care urmăresc modul în care instituția comunică pe Facebook, Instagram și în relația cu presa. Turul zilnic al lui Sorin Cîmpeanu la televiziuni a fost înlocuit de o distanță aparentă față de reprezentanții celei de-a patra puteri în stat, instituționalizată sub forma numirii unui purtător de cuvânt. Aceasta a fost, de altfel, și prima mutare a Ligiei Deca o dată cu instalarea sa pe Berthelot: numirea în această funcție a unei tinere profesoare, inițiatoare a proiectului Școlii de gramatică, implicată în societatea civilă, doctorul în filologie Corina Popa.
© 2025 BRD Groupe Société Générale, toate drepturile rezervate.
Școala9 este un proiect susținut de BRD GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE.
